Cancerul şi SIDA, şterse din corp
Cea mai mare realizare a muncii sale de până acum este publicarea în numărul din martie al revistei Nature a unui articol despre optimizarea tehnologiei CRISPR (clustered regularly interspaced short palindromic repeats), o tehnologie care permite editarea ADN-ului în celule umane şi care este considerată cea mai mare descoperire a secolului.
Tehnologia va avea consecinţe extraordinare în domeniul medical, întrucât va putea vindeca boli precum cancerul sau chiar SIDA.
“De exemplu, unele femei sunt predispuse cancerului de sân fiindcă au o anumită mutaţie în ADN. Cu CRISPR, ADN-ul poate fi corectat. Orice boală genetică (ca şi diabetul, de exemplu) poate fi vindecată, cel puţin teoretic. De curând, Guvernul a interzis temporar utilizarea CRISPR pe embrioni umani, în primul rând pentru că acesta este extras şi purificat din bacterii patogene care pot cauza alte boli severe în organism. În al doilea rând, din cauză că poate fi folosit şi cu intenţii maliţioase ca armă biologică”, explică Heler.
Nu va continua în cercetare
Foarte pasionat de ceea ce face, tânărul consideră că şi cercetarea este o exersare permanentă a abilităţii de a găsi soluţii, un puzzle care nu se sfârşeşte niciodată. Cu toate acestea, Robert se gândeşte să se ocupe cu altceva după ce îşi termină studiile: “Momentan, mă pregătesc să termin doctoratul şi să aplic pentru slujbe în consultanţă managerială. Consultanţa e ca un fel de cercetare, dar nu în ştiinţe: ţi se dă o problemă, trebuie să culegi informaţii, să analizezi date şi să propui soluţii”.
Cert este că acest lucru nu se va întâmpla în România, ci tot în SUA. ”Încerc să ajung acasă măcar o dată la doi ani, dar cred că nu aş reuşi să mă angajez nici dacă aş vrea. Sunt prea aclimatizat cu sistemul profesional american şi cred că aş fi neadaptat, necalificat”, a încheiat Robert.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro