ComenteazăVEZI INTERVIUL CU ADRIAN COMAN
În anii ` 90, relațiile dintre persoane de același sex erau pedepsite cu închisoare. Adrian Coman locuia în România și conducea asociația ACCEPT. Dezbaterea de atunci, pentru dezincriminarea homosexualității, a fost similară cu dezbaterea din jurul referendumului, își aduce aminte Adrian Coman. Era o cerință explicită a Uniunii Europene, chiar dacă România nu era stat membru, dar ura din societate era mai mare ca acum.
„Nicio persoană LGBT nu era vizibilă în societate, presa nu era pregătită, erau foarte multe stereotipuri, foarte multă imaginație ce s-ar întâmpla dacă s-ar accepta homosexualitatea etc. Și atunci se spunea „uite ce societate depravată vom ajunge dacă acceptăm”. Românii au văzut că nu a fost așa„, a spus Adrian Coman, într-un interviu pentru Libertatea.
Acum, faptul că referendumul nu a trecut înseamnă, printre altele, și că societatea este mai tolerantă. Și asta o arată și sondajele sociologice.
„Nu ne-ar fi rușine să ieșim pe stradă ca un cuplu, în România. Nu putem să nu ținem cont de mediul în care ne aflăm. Dar nu o facem, nici în New York nu prea ne ținem de mână pe stradă. Oamenii nu se țin de mână pe stradă chiar tot timpul”, spune el.
Drumul spre Europa
Dacă dezincriminarea homosexualității a dus, ulterior, la aderarea României la UE, acum, drepturile LGBT deschid drumul lui spre Parlamentul European.
Statisticile arată că România e pe locul 25 din 28 la nivel de legislație pentru drepturile minorităților sexuale. Parteneriatul civil, care va fi depus în Parlament săptămâna viitoare, va aduce puncte în plus țării noastre la acest capitol.
„A fost foarte trist pentru mine, în fața CJUE, când reprezentantul statului român a dat argumente care țin de identitatea națională și tradiție. Ori eu sunt la fel de român ca restul, țin la tradiții, dar iubirea și drepturile omului nu țin de tradiție”.
Iar misiunea lui Adrian Coman, ca viitor politician, este chiar asta: protejarea drepturilor omului.
„În aceeași paradigmă, da, aș vrea să reușim să schimbăm și alte tradiții românești: violența domestică, drepturile femeilor într-o scoietate patriarhală. Să ajungem la o justiție socială adevărată”, explică Adrian Coman.
L-a determinat să se înscrie în USR și să-și dorească un loc de europarlamentar și campania făcută de Coaliția pentru Familie, la referendum.
„Una fără fond, fără rațiune, o agresiune la adresa comunității LGBT. Trăim într-o lume în care înțelegem că diversitatea noastră umană e o valoare pentru societate, nu un pericol. Cel mai important e să existe un dialogi direct și sincer, oamenii să cunoască persoanele LGBT, să vadă că nu suntem monștri imaginați, că nu furăm copii”, a adăugat el.
Viitorul LGBT în România
Adrian Coman este un caz fericit. Părinții lui au acceptat că are o altă orientare sexuală și au pus, mai presus de tot, iubirea față de copilul lor.
„Fericirea înseamnă să nu trebuiască să te ascunzi, să poți să fii sincer să te arăți celor din jur așa cum ești. Iar cei din jur trebuie să înțeleagă că orientarea sexuală e doar o mică parte din ce suntem noi ca cetățeni, în societate”, își amintește Adrian Coman.
Adrian și soțul său, Robert „Clai” Hamilton, se vor muta în România odată ce se finalizează procesul lor. După ce Curtea Constituțională a decis că ar trebui să aibă drepturi egale ca familie, având în vedere că cei doi s-au căsătorit într-un stat membru UE, judecătoria Sectorului 5 trebuie să-i acorde lui Clai dreptul la ședere.
„Mă bucur că România a ales să nu participe și să definească familia în locul altuia. Familia e locul unde găsim iubire, unde ne simțim acasă, unde suntem vulnerabili. Scopul este să dialogăm, să ne cunoaște între noi, să dobândim armonia socială, iar România și Europa să fie pentru toți, în care să ne simțim toți protejați”.
Adrian Coman este, totuși, realist. Societatea nu va fi niciodată atât de deschisă. „În România, e mai greu să schimb o mentalitate decât o lege”.
Citește și: