34 comentariiDouă surori angajate la o agenție CEC Bank din Zlatna au sustras într-o perioadă de mai bine de 10 ani, 6.321.886 de lei și 273.744 de euro, bani depuși la bancă de 325 de clienți.
Una dintre femei, Elena Meteșan, a fost condamnată în 2018 la 5 ani şi 6 luni de închisoare pentru delapidare, prejudiciul reţinut, și în cazul acesteia, fiind de aproximativ un milion de euro. A fost eliberată condiționat și obligată să achite sumele sustrase, dar banca nu a reușit să recupereze mare lucru din banii delapidați.
Sora ei, Viorica, judecată separat, nu a mai apucat să fie trimisă în instanță din cauza că a decedat în 2020, în timpul derulării anchetei. Ca urmare a decesului, CEC Bank a deschis în 2022 o acțiune împotriva soțului acesteia pentru recuperarea sumelor delapidate.
Cum furau cele două surori banii deponenților
Cele două femei aveau mai multe moduri de a sustrage banii clienților. Unora le-au luat banii direct din conturi, în timp ce în cazul altora nu au mai depus sumele cu care aceştia au venit la bancă. De asemenea, în multe situații oamenii mergeau cu banii la femei acasă, pentru că aveau încredere în ele. Angajatele băncii susțineau că vor depune banii în conturi, dar acest lucru nu se mai întâmpla în realitate. Vreme de 10 ani au manevrat banii astfel încât niciunul dintre superiorii de la CEC Bank nu s-a prins de delapidarea uriaşă care avea loc. La un moment dat însă, un client a constatat că nu mai are niciun leu în cont şi a sesizat poliţia. Oficial, sustragerea sumelor din contul clienților a avut loc astfel: Elena Meteșan (ofiţer de cont) iniţia ordinul de retragere în format electronic, care era transmis către supervizor după care actul ajungea la Viorica, ea fiind cea care îl semna și ridica banii din casieria băncii.
Au luat banii din răzbunare: erau nemulțumite de salarii și de șefi
În declaraţiile date în faţa anchetatorilor, cele două surori au susținut că în acest mod s-au răzbunat pentru că erau nemulţumite de condiţiile de muncă, de modul în care erau tratate de superiori şi de salariul primit. Au declarat că ar fi donat banii furați unor persoane sărace şi la biserici din zona Zlatna. Oamenii legii nu au descoperit sume de bani la domiciliile acestora, nu aveau conturi cu valori financiare importante și nici nu au cumpărat bunuri imobiliare.
În cazul soției bărbatului obligat să achite prejudiciul, s-a identificat un număr de 188 de clienți care au rămas fără economii. Potrivit fișei postului, atribuţiile și responsabilităţile ei erau gestionarea numerarului în lei și valută și asigurarea evidenţierii corecte a acestuia. Banca a trebuit să plătească integral banii pierduți de clienți, dar în peste 100 de cazuri a fost nevoie de hotărâri judecătorești, pentru că oamenii nu dețineau documente care să fie recunoscute de instituția bancară.
„Eu am băgat bani la CEC în 2001. Am chitanța de deschidere de cont, plus încă cinci pe care le-am primit după aia. Mi-a mai dat un fel de chitanțe mai lungi pe care nu le mai am. Am pus 200.000 de lei și am mai găsit doar 89 de bani în cont. Am pus 100.000 și apoi încă 100.000 de lei. Mi-a dat 100.000 pe care am actele, după care mi-a mai dat 20.000. I-am zis să mi dea pe toți, dar nu am mai primit nimic”, a spus Traian Meteșan, din Zlatna, fără legătură de rudenie cu fosta angajată a băncii. Acesta a dat în judecată banca și a mai obținut suma de 100.000 de lei.
Moștenitorii, obligați la despăgubire
După doi ani de proces, reprezentanții instituției bancare au reușit să convingă magistrații de la Curtea de Apel Alba Iulia că soțul fostei angajate trebuie să răspundă civil pentru prejudiciul provocat de aceasta.
„Este posibilă constatarea retroactivă a îndeplinirii condițiilor răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie a defunctei, fostă angajată a reclamantei CEC Bank, chiar dacă între timp aceasta a decedat, obligația de reparare a prejudiciului fiind transmisă moștenitorilor. În pasivul succesoral intră sarcinile moștenirii şi obligațiile patrimoniale ale acesteia, indiferent de izvorul lor, respectiv ca urmare a săvârșirii unor fapte ilicite. Împrejurarea că procesul penal a încetat ca urmare a decesului nu împiedică formularea unei acțiuni civile pentru repararea prejudiciului produs. Obligația de despăgubire se transmite moștenitorilor săi, în temeiul devoluțiunii legale şi al principiului transmisiunii universale succesorale”, a susținut instanța în hotărârea din 10 iulie 2024. Recuperarea prejudiciului se va face „în limita activului succesoral”, ceea ce va restrânge acțiunea băncii.
Foto: Inquam Photo / Octav Ganea