ComenteazăLa prima vedere excentrică, gândirea lui Raed Arafat se bazează pe nevoia de a duce pacienții într-un mediu neîncărcat de germenii nosocomiali din spitalele noastre.
Sursă din Ministerul Sănătății
Încă de dinainte de a începe criza, în ianuarie 2020, ministrul Victor Costache și Raed Arafat au intrat într-un conflict mocnit. Cele două ministere, al Sănătății și cel de Interne și-au disputat aprovizionarea centralizată de materiale sanitare.
“Nu a fost o luptă unul împotriva celuilalt, ci mai degrabă sentimentul că fiecare minister se pricepe mai bine decât celălalt la a face bine achizițiile de măști, costume de protecție și celelalte aparate”, povestește un om cu experiență, din industria echipamentelor medicale.
Inițial, s-a mers pe mâna lui Arafat. DSU a făcut caietele de sarcină pentru achizițiile centralizate. Lucrurile s-au derulat însă foarte greu și, după ce s-a eșuat, achizițiile au ajuns la Unifarm, care e legat de Ministerul Sănătății și care a început, abia acum, să aducă teste, măști și costume într-un ritm accelerat.
Specialist în achiziții publice
A doua dispută a apărut însă când Raed Arafat a solicitat soluții pentru tratarea de urgență a bolnavilor de COVID-19, epidemie care după toate scenariile autoritățile va crește dincolo de estimările inițiale. “Estimăm că vom ajunge la cel mult 10.000 de cazuri”, spunea la Europa FM noul ministru al sănătății Nelu Tătaru, acum o săptămână, pe când era secretar de stat.
În câteva zile, grupul de lucru a realizat că progresia e mai mare. “Vom avea mult mai mulți de 10.000”, a revenit medicul Alexandru Rafila.
Unde ducem miile de cazuri grave de la ATI și cele medii?
Dacă România va avea 20.000 de bolnavi, respectând proporțiile internaționale, înseamnă că e nevoie de peste 1.000 de paturi de terapie intensivă pentru cele 5% cazuri severe și alte cel puțin 3.000 de paturi pentru cei 15% bolnavi spitalizați, care au o manifestare gravă a coronavirusului.
Vom avea nevoie de mai mult decât cele 2.650 de ventilatoare existente acum, mai ales că există și alți bolnavi operați sau suferinzi de alte patologii, pentru care ele sunt vitale.
În plus, medicii au început să vorbească despre pericolul suplimentar de la noi, cel al infecțiilor nosocomiale.
Mai ales locurile de la ATI, unde ar trebui să fie ventilați mecanic miile de bolnavi, sunt încărcate microbian, pentru că spitalele sunt vechi. “Va fi jale! Riscul major sunt microbii multidrog rezistenți din secțiile ATI ale spitalelor românești”, a avertizat într-un interviu pentru cititorii Libertatea medicul infecțiolog cu vechime de 23 de ani Ramona Ionescu, cea care a demisionat acum două săptămâni din poziția de director al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov.
Intubați și cu imunitatea scăzută, bolnavii grav de COVID-19 sunt victime pentru microbii rezistenți la antibiotice.
Una dintre explicațiile renunțării medicului din Brașov a fost aceea că “autoritățile locale nici măcar nu au luat în calcul posibilitatea de a construi un spital pe structură metalică, unde oamenii ajunși să fie ventilați ar avea o șansă mai mare de viață!”.
În spitalele vechi, cei infectați cu COVID-19 pot dezvolta rapid pneumonii nosocomiale bacteriene, de suprainfecție, aproape imposibil de tratat.
Ramona Ionescu, director demisionar al Spitalului de Boli Infecțioase din Brașov
Aceeași ipoteză a apărut în mai multe medii. Miercuri a avut loc o întâlnire între premierul Orban, miniștrii Costache și Vela și Raed Arafat. Șeful DSU a insistat pe ideea de a dezvolta rapid soluții de urgență pentru bolnavi. “Una dintre ideile avansate a fost Romexpo”, a spus un om familiar cu ce s-a întâmplat la discuție.
Centrul expozițional din nordul Bucureștiului, cu acces excelent atât spre autostrada spre Ploiești și Brașov, cât și destul de aproape de spitalul de Urgență Floreasca, poate fi amenajat ca un spital de campanie de mari dimensiuni, conform ideii lui Raed Arafat. Aici mai intervine un lucru necunoscut publicului.
De ce s-a opus ministrul
În ciuda reclamei făcute la televiziuni, spitalul militar de campanie ridicat de Armată are doar câteva zeci de paturi și foarte puține săli de operație. E o soluție bună, dar infimă, având în vedere numărul necesar de paturi.
Sursă din Ministerul Sănătății
Victor Costache s-a opus. “Nu suntem în acea fază, spitalele pot prelua bolnavii”, a spus medicul. Cu experiența sa chirurgicală, Costache vede drept “un coșmar logistic” amenajarea Romexpo sau a unui spațiu asemănător, atât de mare.
Nu suntem China sau armata americană, nu avem această experiență a marilor spitale de campanie sau înălțate peste noapte.
Victor Costache
Cum secretarul de stat Nelu Tătaru, omul care menținea echilibrul în discuțiile mai aprinse, era în Moldova, ca să încerce să rezolve criza de la Suceava, Costache a rămas singur pe poziția sa. “Premierul Orban a interpretat reacția ministrului drept un conservatorism și s-a enervat”. În aceeași seară, după întâlnire, i-a cerut demisia lui Costache. Care și-a dat-o.
În acest moment, autoritățile studiază varianta Romexpo sau una asemănătoare. Libertatea l-a sunat de mai multe ori pe Raed Arafat, care însă n-a putut fi contactat. Căutat și el, nici ministrul Costache n-a dorit să se exprime.