DOCUMENTE EXCLUSIVE: Ministerul Finanțelor a avertizat Ministerul Culturii că riscăm despăgubiri mari, dacă introducem Roșia Montană în UNESCO

Ministerul Finanțelor, instituție condusă până de curând de Alexandru Nazare, a trimis mai multe documente către Ministerul Culturii în care avertiza cu privire la procesul demarat de Gabriel Resources și înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, potrivit surselor Libertatea din interiorul Ministerului Culturii.

Documentul cu mențiunea „Confidențial”

Un prim document este cel redactat de avocații părții române în procesul în care firma canadiană Gabriel Resources cere despăgubiri de 4 miliarde de dolari de la stat. Actul spune că, cel mai probabil, România va pierde litigiul privind exploatarea de la Roșia Montană.

Documentul, purtând atributul „Confidențial”, arată că există trei niveluri ale despăgubirilor pe care le-ar putea plăti România către Gabriel Resources pentru exploatarea de la Roșia Montană:

1. Scenariul cel mai bun pentru România implică faptul că țara noastră va plăti între 500 și 700 de milioane de dolari pentru investițiile făcute până acum de către companie, plus dobânzi.
2. Scenariul realist: România poate plăti între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari, plus dobânzi.
3. Scenariul negativ: daunele pot ajunge la 3,2 miliarde de dolari, la care se adaugă dobânzi.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Ierarhizarea scenariilor, în funcție de pericol, și sumele sunt estimările avocaților angajați de România.

„Este o presiune pe întreg statul român. Dacă pierdem, pierdem mult”, spune o sursă guvernamentală, care a explicat astfel de ce Ministerul de Finanțe a avertizat Ministerul Culturii.

Un verdict în procesul dintre statul român și Gabriel Resources ar putea veni în 2022, potrivit Profit.ro.

Includerea, tot mai aproape

Notificarea a fost trimisă în contextul în care includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO ar putea fi decisă în zilele următoare, în perioada 25-26 iulie, conform surselor Libertatea.

La ultima reuniune, derulată în 4 iunie la Paris, UNESCO a spus că statul român trebuie să implementeze o serie de recomandări și să prezinte un raport privind stadiul acestora până la 1 decembrie 2022.

Aceste recomandări sunt:

• Stoparea aprobărilor privind permisele de exploatare minieră.
• Elaborarea de posibile măsuri pentru controlul planificării sub forma unui Plan Urbanistic General și a unui Plan Urbanistic Zonal.
• Aprobarea unui plan de conservare a vestigiilor romane susținut la nivel internațional.
• O strategie pentru gestionarea turismului.
• Implicarea părților interesate în gestionarea sitului.
• Un angajament privind resursele umane și financiare necesare.
• Elaborarea unui plan de inspecții și întreținere pentru a garanta stabilitatea iazurilor colectoare.
• Dezvoltarea și punerea în practică a programului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

De asemenea, statul român trebuie să invite o misiune UNESCO pentru a conveni asupra stării de conservare și a măsurilor de corectare.

Punctul-cheie: oprirea aprobărilor privind mineritul

Principala problemă dintre recomandările respective o constituie angajament țării noastre privind stoparea acordării de permise pentru activitățile miniere. 

Iar dacă exploatarea este stopată din cauza statului, atunci compania are dreptul la despăgubiri pentru expropriere ilegală, susțin aceiași avocați.

Blocarea acordării permiselor miniere a fost invocată deja de către Gabriel Resources în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții Ministerului Finanțelor derulată în luna iunie. 

Mai departe, cei de la Ministerul de Finanțe au menționat-o, la rândul lor, în notificarea către Ministerul Culturii.

Acuzații de presiuni

Un alt document a fost trimis de către Finanțe chiar în ultima zi a mandatului lui Alexandru Nazare către Ministerul Culturii. În această notificare, „Cultura” este întrebată din ce surse bugetare va implementa recomandările pentru includerea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Surse din cadrul Ministerului Culturii descriu momentul recepționării hârtiei de la Finanțe. 

„Când am primit acest document ne-am uitat unii la alții și ne întrebam: cum adică din ce surse vom finanța recomandările? Păi, din banii pe care Ministerul Finanțelor îi pune la dispoziție an de an prin bugetul de stat”, au spus sursele citate.

Oficialii de la Cultură au interpretat trimiterea documentelor drept „presiuni” și le-au legat de dosarul privind înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, conform surselor.

Săgeți voalate către colegi

Bogdan Gheorghiu, ministrul culturii, a recunoscut că există discuții interministeriale, pe care le-a caracterizat ca fiind „absolut normale”.

Însă acesta a mai adăugat: „Vreau să cred că, în fișele de post ale tuturor miniștrilor foști sau actuali ai guvernului pe care și eu îl reprezint, se află pe primul loc interesele românilor”.

Ministrul culturii, pentru Libertatea: Situl este deja protejat

Gheorghiu spune că „Dosarul UNESCO” nu presupune nicio schimbare pentru Roșia Montană deoarece este deja inclus pe lista monumentelor istorice și este, așadar, protejat.

„Protejarea legală a valorilor de patrimoniu cultural de la Roșia Montană începe odată cu înscrierea în Lista monumentelor istorice a Imperiului austro-ungar, la 1906. După 1989, aceleași valori de patrimoniu cultural sunt cuprinse în Lista monumentelor istorice publicată în 1991-1992, care constituie baza pentru lista actuală a monumentelor istorice din România”, a explicat Gheorghiu, pentru Libertatea.

Conform listei în cauză, zona protejată acoperă întreaga localitate, plus o rază de doi kilometri.

„Nu există plan urbanistic”

Gheorghiu a mai declarat că principala piedică în calea restaurării zonei nu are legătură cu UNESCO, ci cu faptul că în localitate nu există un Plan Urbanistic General.

De asemenea, demnitarul a adăugat că Institutul Național al Patrimoniului a început deja lucrări de conservare-restaurare la o serie de obiective din Roșia Montană.

Oficialul a menționat că pe circuitul de avizare se află proiectul unei Hotărâri de Guvern care va reglementa comitetele de organizare UNESCO, care vor avea printre atribuții elaborarea de propuneri privind protejarea, monitorizarea, valorificarea siturilor UNESCO și identificarea surselor de finanțare.

Nazare consideră că a informat din „obligație” ministerele 

Contactat de către Libertatea, Alexandru Nazare – fostul ministru de finanțe care a trimis documentele către Ministerul Culturii – spune că a fost o obligație de serviciu să informeze ministerele cu atribuții și a negat că a făcut presiuni.

„Ministerul de Finanțe a fost notificat de către avocații care reprezintă România în arbitrajul internațional cu Gabriel Resources asupra situației dosarului și a potențialelor riscuri financiare.

În consecință, era o obligație a Ministerului de Finanțe să informeze ministerele cu atribuții, premierul și liderii coaliției, ceea ce de altfel s-a și întâmplat. Așa cum au procedat sau trebuiau să procedeze și alți miniștri de finanțe”, a spus Nazare.

„Îndeplinirea unei obligații conform atribuțiilor nu poate fi considerată sub nicio formă «presiune»”, a conchis Alexandru Nazare.

Scurtă reamintire a proiectului Roșia Montană

Guvernul Victor Ponta a venit în anul 2013 cu un proiect de lege privind extragerea aurului de la Roșia cu ajutorul cianurii. 

Documentul cuprindea o serie de excepții de la respectarea altor legi și a declanșat vaste proteste față de proiect.

În final, acesta a fost respins definitiv de Parlament, ceea ce a determinat Gabriel Resources să dea în judecată statul român.

Scandal în coaliție

Roșia Montană a agitat recent apele și în coaliția de guvernare. 

Organizația de protecția mediului Greenpeace l-a acuzat recent pe premierul Florin Cîțu că vrea să retragă dosarul de la UNESCO și a organizat un protest în fața Guvernului.

Fostul parlamentar USR Mihai Goțiu, actual membru al Biroului Național USR-PLUS, l-a avertizat, la rândul său, pe Cîțu să nu retragă dosarul, deoarece aceasta ar reprezenta o încălcare a promisiunilor PNL.

Vicepremierul Dan Barna a subliniat și el său că formațiunea susține în continuare listarea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO și că va menține acest punct de vedere și în cadrul coaliției, chiar dacă va exista o propunere alternativă.

Cîțu a spus că nu a efectuat niciun demers în acest sens, iar o decizie se va lua în coaliție, conform Mediafax.ro.

Eugen Furdui – primarul PNL din Roşia Montană, şi Ioan Bumb – senator PNL de Alba, au pledat în data de 22 iunie, în şedinţa Comisiei parlamentare pentru relaţia cu UNESCO, pentru redefinirea perimetrului cultural de 2 kilometri din Roşia Montană, astfel încât să se poată realiza exploatarea minieră.

Chiar azi, joi, 22 iulie, G4Media relatează că USR-PLUS a amenințat că-și retrage miniștrii din ședința de Guvern, dacă premierul Cîțu va propune stoparea cererii privind introducerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro