Cuprins:
Cum au fost descoperiți compușii organici
Compușii organici, care includ decan, undecan și dodecan, au fost descoperiți după ce roverul a analizat o probă de rocă veche de 3,7 miliarde de ani, pulverizată și examinată cu ajutorul laboratorului său miniatural numit SAM (Sample Analysis at Mars).
New Discovery: NASAs Curiosity rover finds the largest organic compounds on Mars till date i.e. decane, undecane and dodecane in 3.7 Billion Yrs old Mudstone sample. 😮 pic.twitter.com/FIAjubBFaj
— Routine of Nepal banda (@RONBupdates) March 27, 2025
Părerea oamenilor de știință
Oamenii de știință cred că lanțurile lungi de molecule ar putea fi fragmente de acizi grași, molecule organice care sunt elemente chimice esențiale pentru viața pe Pământ și care ajută la formarea membranelor celulare.
Deși aceste molecule nu pot fi confirmate încă drept dovezi ale vieții trecute pe Marte, ele se adaugă listei tot mai mari de compuși organici descoperiți de exploratoarele robotizate pe planetă în ultimii ani.
Un studiu care detaliază aceste descoperiri a fost publicat, luni, în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences. Detectarea acestor molecule fragile îi încurajează pe astrobiologi, deoarece, dacă Marte a găzduit vreodată semne de viață, acestea ar putea fi încă detectabile în ciuda radiației solare intense asupra planetei timp de zeci de milioane de ani.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_000f917c68b1f0380f5a1a39d5fd7930.jpg)
Longest organic molecules found on Mars
The Curiosity rover has detected record-long hydrocarbon chains in the Gale crater, including decane (C10H22), undecane (C11H24), and dodecane (C12H26). These compounds resemble fatty acids, which are associated with biological processes… pic.twitter.com/dU0xZYx0Av
— Black Hole (@konstructivizm) March 26, 2025
„Dacă viața antică a existat pe Marte, ar fi eliberat molecule complexe și fragile”, a declarat Dr. Caroline Freissinet, autoarea principală a studiului și cercetătoare la Centrul Național Francez de Cercetare Științifică, în cadrul Laboratorului pentru Atmosfere, Observații și Spațiu din Guyancourt, Franța.
„Și pentru că acum știm că planeta Marte poate păstra astfel de molecule, înseamnă că am putea detecta viața antică pe Marte”.
O descoperire care a necesitat timp
Curiosity a ajuns în craterul Gale pe 6 august 2012. După mai bine de 12 ani, roverul a parcurs peste 34 de kilometri pentru a urca pe Muntele Sharp, aflat în crater.
Una dintre cele mai valoroase probe colectate de Curiosity a fost obținută în mai 2013, când roverul a prelevat o mostră numită Cumberland dintr-o zonă a craterului numită Yellowknife Bay.
Rocile din această zonă au intrigat echipa științifică a roverului, determinând-o să schimbe direcția misiunii pentru a colecta mai multe probe înainte de a continua spre Muntele Sharp.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_4463063a130d6c3224992ffd91a20e26.jpg)
De atunci, Curiosity a utilizat SAM pentru a studia proba în diverse moduri, dezvăluind că Yellowknife Bay a fost cândva locul unui lac antic, unde mineralele argiloase s-au format în prezența apei. Sedimentele fine din rocă au creat un mediu propice pentru conservarea moleculelor organice.
În 2015, Freissinet a condus o echipă de cercetare care a reușit să identifice molecule organice în proba Cumberland. SAM a detectat o abundență de sulf (care ajută la conservarea moleculelor organice), nitrați (esențiali pentru sănătatea plantelor și animalelor pe Pământ) și metan, compus asociat proceselor biologice.
„Există dovezi că apa lichidă a existat în craterul Gale timp de milioane de ani, poate chiar mai mult, ceea ce înseamnă că a existat suficient timp pentru ca reacțiile chimice necesare formării vieții să aibă loc în aceste lacuri marțiene”, a declarat Daniel Glavin, coautor al studiului și cercetător principal pentru misiunea de returnare a probelor de la NASA Goddard Space Flight Center.
Curiosity a păstrat fragmente intacte din proba Cumberland într-un compartiment special, astfel încât echipa să poată reveni la ele mai târziu, chiar și la kilometri distanță de locul inițial de colectare.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_e2d608b5fa282bec9669eea08a8e626f.jpg)
Cercetătorii au fost surprinși să detecteze cantități de decan, undecan și dodecan
Au realizat un experiment invers pe Pământ pentru a vedea dacă aceste molecule ar putea proveni din acizi grași precum acidul undecanoic, acidul dodecanoic și acidul tridecanoic.
Cu ajutorul argilei similare cu cea de pe Marte, cercetătorii au încălzit acidul undecanoic în condiții asemănătoare cu cele din SAM, iar rezultatul a fost identic cu ceea ce detectase Curiosity.
Fiecare fragment de acid gras detectat de Curiosity conținea un lanț lung de 11-13 atomi de carbon. Moleculele detectate anterior pe Marte erau mai mici și mai simple.
„Este notabil că procesele non-biologice produc, de obicei, acizi grași mai scurți, cu mai puțin de 12 atomi de carbon”, a explicat Dr. Amy Williams, coautoare a studiului și profesoară asociată la Universitatea din Florida.
Organic molecules of unprecedented size discovered on Mars. NASA's Curiosity rover has made a groundbreaking discovery on Mars, detecting long-chain alkanes—carbon molecules with up to 12 atoms, such as decane (C10H22), undecane (C11H24), and dodecane (C12H26)—in a mudstone… pic.twitter.com/YJI5A740KJ
— Nirmata (@En_formare) March 24, 2025
„Moleculele mai mari și mai complexe sunt probabil necesare pentru originea vieții, dacă aceasta a existat vreodată pe Marte”.
Deși SAM nu este proiectat pentru a detecta lanțuri mai lungi de acizi grași, capacitatea sa de a identifica aceste molecule mai mari sugerează că ar putea recunoaște semnături chimice ale vieții trecute pe Marte, dacă acestea există.
Curiosity Finds Long-Chain Carbon Molecules in Martian Mudstone - https://t.co/kEgyntwS1Q - The Sample Analysis at Mars instrument onboard NASAs Curiosity rover has detected decane, undecane, and dodecane molecules in a sample from Gale crater. The post Curiosity Finds Long
— Advanced Science (@sciethesis) March 26, 2025
„Curiosity nu este o misiune de detectare a vieții”, a spus Freissinet.
„Este o misiune pentru a vedea dacă Marte a avut condițiile potrivite pentru evoluția vieții. Aceste rezultate sunt la limita capacităților lui Curiosity și chiar poate peste ceea ce ne-am așteptat de la această misiune.”
#NASA NASAs Curiosity rover detected the largest organic compounds on Mars to date, indicating the potential for complex prebiotic chemistry. Analyzed samples contained decane, undecane, and dodecane, suggesting that organic chemistry may have progresse… https://t.co/BvIxUXNXbz
— Earthverse (@janirube) March 24, 2025
Întoarcerea mostrelor de pe Marte
Agenția Spațială Europeană intenționează să lanseze roverul ExoMars Rosalind Franklin pe Marte în 2028, iar acesta va transporta un instrument complementar lui SAM, având capacitatea de a fora până la 2 metri sub suprafață, unde ar putea găsi molecule organice mai mari și mai bine conservate.
În timp ce probele lui Curiosity nu pot fi analizate pe Pământ, roverul Perseverance colectează activ mostre din craterul Jezero, un fost lac și deltă de râu. Aceste mostre ar putea fi returnate pe Pământ în anii 2030, ca parte a misiunii Mars Sample Return.
Dr. Ben KD Pearce, profesor asistent la departamentul de științe ale Pământului, atmosferei și planetelor din Purdue și conducătorul Laboratorului pentru Origini și Cercetări în Astrobiologie, a numit „probabil cea mai interesantă descoperire organică de până acum pe Marte”.
În 2024, cercetătorii au făcut progrese semnificative în înțelegerea istoriei și potențialului Marte pentru viața extraterestră. Conform Live Science, zece descoperiri neobișnuite au atras atenția oamenilor de știință în 2024.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_93a7cffcafcdc28ee6c7200ac6e3a63f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_5063406e41fb6add816f8dd17d17e50d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_d315932ed88f8d9aee299ffcae7f2fcd.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_c806a77e45a7a059ea3d5fd8b180b60c.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b7bfc9dc50b098ca94952b547311e091.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_f297c4d2536e4022e95c11b2a0cab08f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_14a397baf51064a650b0bf975d7b0d2b.jpg)