Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România” 

Pentru a lămuri de ce este el periculos pentru democrația românească, cum a reușit să atragă atenția românilor și posibila implicare rusească în campania sa, Libertatea a realizat un interviu cu Rufin Zamfir, expert în dezinformare, specializat în ascensiunea dreptei radicale și a populismului radical românesc și european.

Zamfir consideră că este obligatoriu ca instituțiile abilitate să se autosesizeze și să verifice dacă Rusia a influențat procesul democratic electoral din România. 

Călin Georgescu, o prezență cunoscută în spațiul online al propagandei ruse

Libertatea: Ce ne puteți spune despre Călin Georgescu din experiența pe care ați acumulat-o ca expert în dezinformarea rusească? L-ați întâlnit ca personaj când monitorizați dezinformarea rusă? 

Călin Georgescu ne este cunoscut nouă, celor care monitorizăm informația manipulată în special în spațiul online, încă din 2019-2020. La vremea respectivă, Călin Georgescu gravita în interiorul universului AUR ca o posibilă variantă pentru poziția de premier.  Dacă nu chiar, la un moment dat, a fost propunerea voalată aruncată pe piață de George Simion pentru postul de președinte al României. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

El este cunoscut celor care monitorizează amprenta pe care propaganda rusă și mașinăria de dezinformare de la Kremlin o proiectează asupra României de dinainte de 2019. 

El a trăit în spațiul online pe o seamă de platforme mai mult sau mai puțin apropiate de Rusia, cum ar fi Sputnik.md, sau mai îndepărtate de Rusia, cum ar fi Activenews. Ulterior, după 2020, migrarea popularității lui Georgescu în spațiul social media s-a întâmplat pe platforme precum Facebook.  

Apoi Georgescu, prin carisma pe care – trebuie să recunoaștem – o demonstrează în fața unui anumit tip de electorat, a migrat către YouTube, de unde o parte consistentă din societatea românească se informează și abia acum, ca un fenomen de ultimă oră, a devenit puternică prezența sa pe TikTok, care, iată, este pentru prima oară un actor hotărâtor într-un scrutin electoral românesc. 

– Georgescu a ales să-și facă o campanie electorală ocolind în mod deliberat canalele de comunicare mainstream. Există la ora actuală probe că în această campanie furibundă pe TikTok, el să fi fost ajutat de ruși asociați structurilor de la Kremlin? 

– Totuși, domnia sa nu este un complet necunoscut. Sunt emisiuni de la înălțimea cărora Georgescu și-a făcut publice afinitățile față de liderii mișcării legionare, față de personalități din istoria României de care un român zdravăn la cap nu ar trebui să se mândrească, cum este generalul Ion Antonescu. Aceste emisiuni au fost pe platforme precum Antena3. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

În ceea ce privește presupusa implicare a Rusiei în ascensiunea în social media a lui Georgescu, la momentul aceasta, este încă devreme să ne pronunțăm cu certitudine. Ce putem însă să observăm noi, cei care avem o preocupare profesională față de tacticile pe care Rusia le adoptă, este că modul în care Georgescu a crescut în preferințele electorale în ultimele săptămâni seamănă foarte tare cu felul în care Rusia își promovează actorii favoriți în statele unde identifică interese congruente cu ale Kremlinului. Tipul acesta de campanie în special pe platformele unde există o moderare foarte laxă față de mesajele care sunt distribuite l-am mai sesizat în spatele ascensiunii unor alți politicieni europeni și chiar în Statele Unite. 

Campania electorală din Statele Unite din anul 2016 este similară cu ceea ce s-a întâmplat acum. Opacitatea prezenței lui în sondaje seamănă foarte tare cu ce s-a întâmplat în campania electorală americană dintre Hillary Clinton și Donald Trump. 

– După campania electorală din 2016, autoritățile americane s-au autosesizat, iar interferența rusească în acele alegeri a fost demonstrată și asumată în raportul Mueller. Credeți că ar fi cazul ca autoritățile românesc abilitate să se autosesizeze, pentru a investiga dacă a existat cumva influență malignă externă în alegerile din România? 

– Consider că este obligatoriu să se întâmple acest proces. Discuția se poartă în jurul unui exercițiu democratic, se poartă în jurul securității naționale. Influențarea alegerilor este o acțiune care își pune amprenta pe termen lung asupra evoluției unei țări. În aceste condiții, având în vedere că în România avem instituții care au această abilitare legală, consider că este mai mult decât necesar, este obligatoriu ca acest tip de verificare să fie lămurită cât mai repede posibil. Firește, cu păstrarea limitelor legale, cu respectarea dreptului fiecărui cetățean la opinie, însă influența sau ingerința unui actor străin în interiorul unui proces electoral este de maximă gravitate și ea ar trebui clarificată de către instituțiile abilitate. 

Ce idei periculoase pentru democrație promovează Georgescu

– Georgescu a devenit un personaj periculos pentru democrație pentru că are acea carismă pe care alți lideri politici nu o au. Am observat că votanții lui sunt fascinați de el. În același timp, mulți români nu știu să identifice elemente extremiste din ideologia politică a unui lider. Care sunt cele mai periculoase idei politice pe care le transmite Călin Georgescu? 

– Credo-ul declarat al lui Georgescu, așa cum îl extragem în baza declarațiilor pe care domnia sa le-a făcut de-a lungul timpului, răstoarnă tot ce am crezut ca societate până acum și subminează traseul democratic al țării noastre pe toate palierele. 

De la afinitatea demonstrată pe care domnia sa o are pentru liderii mișcării legionare și alți lideri incriminați de lege pentru crime împotriva umanității și acte abominabile și până la afinitatea nedisimulată față de Rusia. 

De la afirmațiile care manifestă mai mult decât scepticism față de apartenența României la UE și NATO, până la politica pe care România a adoptat-o vizavi de războiul din Ucraina. Toate aceste lucruri sunt în cazul lui Georgescu răsturnate cu capul în jos. 

– Având în vedere că el se adresează unui electorat conservator, ar fi trebuit să existe o formă de responsabilitate și din partea BOR. Credeți că a venit momentul inclusiv pentru BOR să se desprindă puternic de istoricul său legionar? 

– Mulți dintre cei care l-au votat pe Călin Georgescu nu știu aproape nimic despre el în afara faptului că pe buletinul de vot scrie „independent”. 

Există o linie fină, iar discuția pe această temă trebuie să fie mai amplă. BOR ca instituție este la rândul său în căutarea unei identități. Știți toată discuția purtată despre oportunitatea implicării Bisericii într-o formă sau alta în interiorul deciziilor democratice sau nu. 

Ce cred eu, la acest moment, este că avem de-a face cu un BOR care a decis strategic să se retragă din această dezbatere, pentru că nu are suficiente instrumente în interiorul său să genereze o voce unică a reprezentanților săi din teritoriu. Rămâne de văzut cât anume din sprijinul unor clerici a contribuit la acest procent uluitor de mare. 

– Poate fi BOR acuzată de o lipsă de implicare în educarea propriilor enoriași astfel încât credincioșii să înțeleagă că figurile legionare nu sunt niște figuri pozitive, așa cum le explică Georgescu, ci niște personaje care au produs rău?

– În interiorul BOR nu există o unitate în privința vocilor, iar la acest moment, intuiția mea îmi spune că nu este posibil să se ajungă la o voce unică cu privire la aceste aspecte pe care le-ați menționat. 

Ultima decizie BOR care a făcut prima pagină este acea de a canoniza la grămadă reprezentanți ai săi împreună cu cei care au susținut în trecut deschis mișcarea legionară. 

– Riscul cel mai mare în momentul în care există un candidat mesianic care împărtășește o ideologie extremistă este să fie transformat în timpul unei campanii electorale în victimă. Cum ar trebui să se desfășoare finala prezidențială astfel încât candidatul cu viziuni democratice să câștige? 

– Este destul de greu, pentru că timpul este scurt. Avem două săptămâni până la finala prezidențială și doar o săptămână până la alegerile parlamentare care de asemenea vor genera consecințe în rândul electoratului și regrupări în spatele unui candidat sau al altuia. 

Clasa politică trebuie să reînvețe ce înseamnă sinceritatea față de electorat. O prezentare transparentă a situației în toată urâțeniei ei, o explicitare în termeni simpli a situației extrem de dificile în care România se află atât în plan intern, prin criza economică, cât și în plan extern, pentru că vom continua să avem un război la graniță, devine obligatorie. Oferta electorală trebuie să fie una extrem de onestă. 

– Practic sistemul ar trebui să recâștige încrederea electoratului?

– Exact. 

Foto colaj: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro