Rugaciuni in ritm de manele

„Noi suntem fiii lacrimilor tale”

Bautura, manele si distractie, „la maxim”. Noaptea de august e racoroasa. Deasupra, in inaltul cerului, luna lumineaza intreaga vale, denumita de localnici Valea Cornilor. Distractia tinerilor, campati in apropierea manastirii in asteptarea sarbatorii de Sfanta Marie, s-a mai domolit, insa muzica mai razbate din zeci de difuzoare. Cateva perechi se mai plimba incoace si incolo fara astampar. Prind din zbor cateva franturi de vorbe: „Auzi tu, ce fraier e ala! El o plimba pe tipa si frate-sau se culca cu ea…”. Pe la diverse tarabe, mai multi tineri sunt „manga” si canta, abia bolborosind cuvintele, manele. Undeva, prin preajma, „Rapirea din Serai”, „Tiganca cu sanul dezvelit”, „Natura moarta cu felie de pepene” si altele. Dincolo de parau, in locul plin de masini si miros de mititei, nu exista oboseala. Muzica, bere, urlete, focuri.
Patru „gagici” trec in fuga pe langa mine, intrand grabite intr-un lan de porumb. „Hai tu mai repede ca ma scap pe mine!”. Ceva mai incolo, un batran „arazimat” intr-o bata ciobaneasca, urla din toti rarunchii: „Baaa, care esti acolo? Sa nu-mi rupeti malaiu ca va ia mama dracuÂÂ!”. Nu este auzit insa, pentru ca vocea Minodorei il lasa fara glas: „De ce-ai plecat/Si pe mine m-ai lasat”. Din cand in cand razbate, prin microfon, vocea parintelui Teofil Iordache, cel care tine slujba de seara: „Ioan, Alina, Vasile, Costel, Gheorghe si pe voi, pe toti drept muritori crestini sa va pomeneasca Domnul Dumnezeu intru Imparatia Sa”.
Slujba s-a terminat. In biserica noua, viu luminata, cateva femei se roaga si aprind lumanari pentru vii si morti. Se aude cantand: „Nu ne lasa maicuta, sa pierim pe cale, ca noi suntem fiii lacrimilor tale!”. Slujba se tine in foisorul de lemn de un sobor de 7-8 preoti. In jurul lor, lume multa. Tineri, batrani si copii, aduc un omagiu Adormirii Maicii Domnului.

Urmărește-ne pe Google News