Cuprins:
De la anunțul mobilizării făcut pe 21 septembrie, sute de mii de bărbați ruși au părăsit țara pentru a evita recrutarea și implicit lupta în Ucraina. Iar fostele republici sovietice din Asia Centrală au devenit rapid o destinație principală pentru rușii care fug de încorporare și care caută cea mai apropiată scăpare sigură, accesibilă și legală.
Având în vedere că prețurile biletelor de avion au crescut vertiginos, rușii s-au grăbit să ajungă la granița sudică, deoarece pot intra în Kazahstan fără viză, doar cu pașapoartele interne – un act de identitate obligatoriu eliberat tuturor cetățenilor.
Mulți s-au deplasat mai la sud, spre Kârgâzstan, care are aceeași politică de primire a migranților.
Potrivit oficialilor kazahi, peste 100.000 de cetățeni ruși, și posibil chiar 200.000, au ajuns în Kazahstan de la anunțul mobilizării și până acum, mulți dintre ei continuând spre Kârgâzstan.
Odată publicate, statisticile de înregistrare ar trebui să ofere o imagine mai bună a amplorii acestui exod, dar este deja clar că Asia Centrală se confruntă cu o criză a migrației rusești neanticipată, scrie pentru Foreign Policy Yan Matusevich, un antropolog și jurnalist kârgâz.
Avantajele țărilor din Asia Centrală sunt evidente și nu doar proximitatea este importantă.
În calitate de cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), rușii se bucură de dreptul de a munci și de a locui în ambele țări, la fel ca alți membri ai UEE, cu condiția să își înregistreze sosirea la autoritățile locale.
Se pregăteau pentru un val de migranți din Afganistan. În schimb, au venit rușii
Percepută mult timp drept o zonă-tampon, Asia Centrală postsovietică a primit cantități semnificative de echipament militar, ajutor și instruire din partea comunității internaționale pentru a limita efectele unui exod masiv de refugiați din Afganistan.
Cu toate acestea, niciunul dintre aceste ajutoare nu ar fi putut pregăti regiunea pentru acest aflux fără precedent de persoane venite din fostul său centru colonial și imperial – Rusia, scrie Foreign Policy.
Primii ruși care s-au mutat în străinătate după invazia din Ucraina, în februarie, s-au autointitulat „relokanty” – un termen împrumutat din industria tehnologică, cu referire la angajații relocați în străinătate de către companiile lor.
În afară de disidenții politici, majoritatea celor care au plecat în primele șase luni de război aveau capitalul social și resursele financiare necesare pentru o relocare relativ ușoară și ordonată a familiilor și a afacerilor lor în străinătate, în locuri precum Turcia, Georgia, Armenia și – într-o măsură mai mică – Asia Centrală.
Kârgâzstanul a primit aproape 30.000 de cetățeni ruși în cele șase luni care au precedat mobilizarea. Unii au obținut rezidența în Kârgâzstan cu unicul scop de a deschide un cont bancar pentru a eluda sancțiunile occidentale, în timp ce alții s-au stabilit în țară în mod mai permanent.
Văzând numărul mare de lucrători în domeniul tehnologiei printre exilații ruși, guvernul kârgâz a lansat rapid un program special intitulat Digital Nomad, care permite programatorilor și specialiștilor IT ruși să rămână în țară fără a se înregistra sau a fi nevoiți să obțină un permis de muncă.
Efectele valului de imigranți sunt deja vizibile
Fața exilului rusesc se schimbă însă. Spre deosebire de colegii lor relativ înstăriți din industria tehnologică, mulți dintre cei care au fugit recent de recrutare se află în situații financiare mai precare. Provenind din orașe mai mici din Siberia, Urali și Orientul Îndepărtat rusesc, unii dintre acești tineri au traversat Kazahstanul pe jos, cu puțin mai mult decât o valiză, observă Foreign Policy.
Trebuie notat că statele din Asia Centrală și-au păstrat granițele deschise pentru cei care au evitat recrutarea rusă încă de la începutul mobilizării, ministrul de interne din Kazahstan asigurându-i pe ruși că nu vor fi extrădați în țara lor.
În orașele kazahe din apropierea graniței rusești, voluntarii distribuie mâncare și băutură rușilor recent sosiți, în timp ce cinematografele, moscheile și sălile de sport au fost transformate în dormitoare improvizate.
Găsirea unei locuințe temporare a devenit însă o luptă în toată Asia Centrală, iar hotelurile, căminele și pensiunile sunt rezervate pentru următoarele săptămâni. Multe dintre orașele Asiei Centrale se află deja în pragul unei crize a locuințelor, proprietarii dublând – și uneori triplând – prețurile chiriilor peste noapte.
În Almaty (Kazahstan) și Bișkek (Kârgâzstan), nemulțumirea publică este în creștere, existând relatări conform cărora chiriașii locali au fost forțați să își părăsească apartamentele pentru a face loc unor ruși disperați, dispuși să plătească o chirie mai mult decât dublă față de salariul mediu lunar local, scrie Foreign Policy.
Situația este deosebit de tensionată în Kârgâzstan – o țară care încă își revine după violențele și distrugerile provocate de ciocnirile cu vecinul Tadjikistan, care s-au încheiat cu doar o zi înainte de decretul de mobilizare al lui Putin.
Înainte de ultimul val de imigranți din Rusia, marile orașe din Kârgâzstan se luptau deja să ofere locuințe temporare miilor de locuitori strămutați de conflict.
Pentru ca situația să fie și mai complicată, mulți dintre migranții kârgâzi care se întorc în țară, după ce au petrecut mai mulți ani în Rusia, ajung în Bișkek, cel mai mare oraș al țării, punând o presiune suplimentară pe o piață imobiliară deja saturată.
Ospitalitate, în ciuda unei relații complicate
În mod ironic, exilații ruși sunt nevoiți să se bazeze pe ospitalitatea unei populații din Asia Centrală care a suferit mult din cauza stigmatizării, rasismului și discriminării în cadrul societății rusești.
Imigranții ruși au avut însă parte de o primire bună.
Într-un interviu pentru New York Times, președintele țării, Sadyr Japarov, a apreciat că sosirea rușilor ar putea genera multe beneficii.
„Acesta este un fenomen foarte nou pentru noi”, a spus Japarov. Precizând că peste un milion de kârgâzi lucrează încă în Rusia, el a adăugat că „cetățenii lor pot, bineînțeles, să vină aici și să lucreze liber” și nu trebuie să se teamă că vor fi extrădați.
El a spus că nu știe cu exactitate câți ruși au sosit în țara sa, dar a adăugat că afluxul va ajuta Kârgâzstanul, chiar dacă acest lucru duce la creșterea chiriilor și îi determină pe unii proprietari să evacueze chiriașii locali pentru a face loc rușilor dispuși să plătească dublu, triplu sau mai mult.
„Nu vedem niciun rău și vedem multe beneficii”, a spus el.
În același timp, există un sentiment palpabil de furie în rândul unor localnici din Asia Centrală, care se văd nevoiți să își ajute foștii opresori coloniali, scrie Foreign Policy.
Prin urmare, în Bișkek și Tașkent, capitala uzbecă, activiștii locali și organizațiile umanitare au pus accentul pe organizarea de cursuri de sensibilizare culturală și prelegeri publice privind istoria imperialismului rusesc.
Aceste inițiative au scopul de a-i împinge pe ruși să analizeze critic trecutul țării lor și să ajute la înlăturarea unora dintre prejudecățile față de Asia Centrală, care au fost atât de răspândite în societatea rusă.
Unii dintre migranți au suficienți bani, dar alții nu sunt înstăriți sau au plecat atât de repede încât nu au adus decât hainele de pe ei și depind de mila localnicilor.
În Osh, al doilea oraș al Kârgâzstanului, o localnică și-a postat numărul de telefon pe internet și s-a oferit să găzduiască ruși fără bani la ea acasă.
„Voi fi fericită să vă ajut. Nu este nevoie de bani, mesele sunt incluse”, a scris ea, deși o astfel de generozitate se epuizează pe măsură ce sosesc tot mai mulți ruși.
Primirea i-a forțat pe unii dintre rușii sosiți să reconsidere imaginea țării lor, pe care o vedeau drept o forță civilizatoare cu suflet mare, superioară regiunilor mai puțin dezvoltate ale fostei Uniuni Sovietice.
„Este un vaccin împotriva imperialismului să vii aici și să fii acceptat de kârgâzi, după felul în care au fost tratați la Moscova, ca să nu mai vorbim de alte orașe”, a admis Vasili Sonkin, un moscovit de 32 de ani, cu referire la zecile de mii de kârgâzi care lucrează în Rusia și care sunt adesea supuși prejudecăților.
O criză umanitară
Indiferent dacă rușii fugiți din țară sunt sau nu recunoscuți oficial ca refugiați de către anumite state, acești exilați temporari se vor afla în curând într-o situație din ce în ce mai precară, pe măsură ce represiunile din Rusia se intensifică și campania de mobilizare continuă, scrie Foreign Policy.
În timp ce oamenii suficient de norocoși care au legături profesionale sau familiale în străinătate vor putea, în cele din urmă, să se mute în alte țări, mulți dintre cei mai tineri și mai vulnerabili dintre cei care se sustrag de la încorporare în Rusia ar putea rămâne blocați în Asia Centrală.
Această criză umanitară în devenire va necesita asistență din partea comunității internaționale, deoarece statele din Asia Centrală nu dispun de resursele și infrastructura necesare pentru a găzdui pe termen nelimitat o populație de refugiați atât de numeroasă, subliniază antropologul kârgâz.
Și multă lume se așteaptă ca această ședere să fie una pe termen lung.
Ermek Myrzabekov, proprietarul unei agenții de turism din Bișkek și președinte al asociației de turism din Kârgâzstan, a declarat pentru New York Times că a primit o avalanșă de cereri din partea companiilor care caută un spațiu în Asia Centrală pentru a-și trimite angajații ruși.
El a adăugat că această creștere a adus „profituri extraordinare” pentru companiile hoteliere și aeriene, dar că există și riscul unor tensiuni, dacă mai multe familii ale localnicilor vor fi evacuate pentru a face loc rușilor.
Hotelurile din Bișkek și Osh, a spus Myrzabekov, sunt toate „100% rezervate”, o situație care va continua, ținând cont de discursul belicos al lui Putin de vineri, când liderul de la Kremlin a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene.
„Toată lumea poate vedea că Putin a mers deja prea departe și că nu poate face un pas înapoi. Rușii vor rămâne aici pentru o lungă perioadă”, a prezis el.