ComenteazăCuprins:
Cetățenii Republicii Moldova sunt invitați duminică să participe atât la alegerile prezidențiale, cât și la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană (UE), un moment decisiv pentru viitorul micului stat situat între România și Ucraina.
„Milioane de dolari direcționate către dezinformare”
„Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Moldova şi integrarea sa europeană”, a avertizat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate de la Casa Albă, John Kirby.
„În ultimele luni, Moscova a alocat milioane de dolari pentru a influenţa alegerile prezidenţiale din Moldova. Evaluăm că aceşti bani au fost direcţionaţi către finanţarea partidelor sale preferate şi către răspândirea dezinformării pe reţelele sociale, în favoarea campaniilor acestora”, a spus oficialul american.
Kirby a mai avertizat anterior că Rusia caută să destabilizeze Republica Moldova, afirmând anul trecut că scopul său final este să aducă un guvern prorus la Chişinău.
Preşedinta proeuropeană în exerciţiu, Maia Sandu, este favorita clară a scrutinului prezidenţial de duminică, în faţa altor zece candidaţi. Totuși, sondajele de opinie nu o indică pe Sandu drept câștigătoare din turul întâi. Turul doi este prevăzut pentru 3 noiembrie.
Maia Sandu şi alţi oficiali de rang înalt au transmis la rândul lor avertismente în legătură cu eforturile Rusiei de a influenţa atât alegerile prezidențiale, cât şi referendumul privind înscrierea obiectivului de aderare la UE în Constituția Republicii Moldova.
Rep. Moldova, un important câmp de luptă strategic
În opinia lui Stefan Wolff, profesor de securitate internațională la Universitatea din Birmingham, Republica Moldova devine un important câmp de luptă strategic în competiţia acerbă dintre Rusia şi Occident. O campanie de dezinformare susţinută de Kremlin s-a intensificat în ultimele luni, în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din Moldova. Unul dintre motivele principale ale acestei campanii este faptul că în aceeaşi zi, la 20 octombrie, este programat şi un referendum privind aderarea la UE, scrie profesorul Wolff într-o analiză publicată de The Conversation și preluată de news.ro.
Provocările pentru Republica Moldova sunt complexe. Rusia continuă să alimenteze instabilitatea prin iniţiativele sale persistente de dezinformare, instigarea la proteste antiguvernamentale şi acte de sabotaj şi vandalism. Dacă la acestea se adaugă acuzaţiile credibile de cumpărare de voturi şi eforturile de a pune sub semnul întrebării legitimitatea unui rezultat proeuropean al alegerilor şi referendumului, situaţia din acest stat pare extrem de inflamabilă, comentează profesorul Wolff.
Republica Moldova şi-a câştigat independenţa în 1991, pe fondul destrămării Uniunii Sovietice. Un scurt război civil între guvern şi separatiştii din regiunea estică Transnistria, susţinuţi de rămăşiţele armatei sovietice staţionate acolo, s-a încheiat cu divizarea de facto a noului stat. Încercările de a soluţiona acest conflict au înregistrat puţine progrese în ultimele trei decenii. Traiul cu un conflict nerezolvat în interiorul graniţelor sale a încetinit dezvoltarea Republicii Moldova şi a contribuit la problemele sale economice.
Preşedinta Maia Sandu, care este o prooccidentală convinsă, a legat referendumul privind UE de campania sa de realegere. Referendumul ar putea fi cea mai bună şansă a statului moldovean de a se elibera în sfârşit de trecutul său sovietic. Dacă sondajele recente sunt corecte, este probabil ca o majoritate clară a electoratului să voteze „da” pentru aderarea la UE, care ar fi primul pas dintr-un proces îndelungat.
Pentru mulţi cetățeni moldoveni, aderarea la UE este asociată cu o mai bună dezvoltare economică în una dintre cele mai sărace ţări din Europa. Vizita din 10 octombrie a Ursulei von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, a sugerat că UE ar putea ajuta. Von der Leyen nu a oferit doar sprijin politic pentru Sandu, ci a adus cu ea şi un pachet de sprijin financiar în valoare de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani pentru a stimula creşterea economică.
Kremlinul exploatează vulnerabilitățile Chișinăului
Dar această viziune conform căreia UE poate ajuta economia Moldovei este contestată vehement de Rusia şi de reprezentanţii săi din Rep. Moldova. Aceştia exploatează anxietatea unui număr semnificativ de cetățeni moldoveni, care consideră că un vot pentru aderarea la UE va forţa statul să se îndrepte către o inflaţie mai mare, mai multă imigraţie, cunoaşterea obligatorie a limbii engleze şi vânzarea terenurilor moldoveneşti către străini.
Problemele interne persistente, cum ar fi economia, au fost ţintite cu abilitate într-o vastă campanie de influenţare susţinută de Kremlin.
De mult timp, Republica Moldova suferă de o lipsă de coeziune socială, politică, instituţională şi teritorială. Ţara are diviziuni sociale semnificative între diferite grupuri etnice şi lingvistice, precum şi diviziuni urban-rural şi bogat-sărac. Din punct de vedere politic, sistemul de partide rămâne extrem de fracturat şi din ce în ce mai polarizat, neexistând o bază comună în ceea ce priveşte identitatea naţională.
Provocările Rep. Moldova
Disputele teritoriale ale Rep. Moldova rămân, de asemenea, o provocare. Acest lucru este cel mai evident în regiunea prorusă Transnistria şi în Găgăuzia, dar şi în regiuni distincte din punct de vedere etnic şi cultural, precum Bălţi şi Taraclia.
Aceste regiuni vor necesita o gestionare atentă pentru a preveni o criză politică şi economică majoră după 20 octombrie. Unele dintre reformele ca parte a procesului de integrare, cum ar fi reglementările UE privind concurenţa, subvenţiile şi accesul pe piaţă, vor avea un cost pe termen scurt pentru. Forțele politice proruse care se opun orientării spre Vest ar putea să exploateze acest lucru în naraţiunile anti-UE.
Până în prezent, operaţiunile de destabilizare ruseşti nu par să fi erodat aspiraţiile europene ale majorităţii cetățenilor moldoveni. Dar amestecul de dezinformare brutală şi capitalizarea abilă a crizei costului vieţii, care a afectat puternic Rep. Moldova ca urmare a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, a oferit Kremlinului şi aliaţilor săi instrumente pentru a consolida şi, în unele cazuri, pentru a adânci diviziunile de aici.
Un narativ periculos
O mare parte a campaniei proeuropene a fost încadrată ca fiind antirusească. Însă una dintre cele mai inteligente mişcări ale curentului prorus este aceea de a sugera că moldovenii pot fi atât prieteni ai Moscovei, cât şi ai Bruxellesului, şi nu trebuie să aleagă.
După cum au demonstrat în ultimele două decenii ţările care au aderat deja la UE – de la ţările baltice la Balcani -, procesul de aderare la UE poate contribui la remodelarea instituţiilor politice şi economice şi, în cele din urmă, la crearea unei viziuni mai optimiste asupra viitorului. În mod esenţial, acest lucru nu poate fi oferit de Rusia, conchide profesorul Stefan Wolff.