Potrivit secretarului de externe britanic, Liz Truss, acum există „dovezi foarte, foarte puternice” că atacurile forțelor ruse constituie crime de război.

„Vladimir Putin este în spatele lor (n.r. crimelor de război). În cele din urmă, Curtea Penală Internațională este în măsură să decidă cine este sau nu criminal de război și stă în competența noastră să aducem dovezile”, a declarat Liz Truss.

Tot joi, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că este de acord cu afirmațiile făcute miercuri, 16 martie, de Joe Biden, conform cărora Putin este „criminal de război”, întrucât forțele ruse continuă să atace zonele civile din Ucraina, potrivit CNN.

„Ieri, președintele Biden a spus că, în opinia sa, au fost comise crime de război în Ucraina. Personal, sunt de acord. Vizarea intenționată a civililor este o crimă de război. După atât de multe distrugeri în ultimele trei săptămâni, îmi este greu să trag concluzia că rușii fac altceva decât asta. Consecințele războiului de la Moscova sunt resimțite în întreaga lume”, a spus el, într-o conferință de presă.

Blinken a mai spus că experții americani sunt în proces de documentare și evaluare a potențialelor crime de război din Ucraina.

„Ne vom asigura că constatările noastre ajută eforturile internaționale de investigare a crimelor de război și de a-i trage la răspundere pe cei responsabili”, a spus Blinken.

UE denunţă „crime de război” comise de Rusia

Tot joi, șeful diplomației UE, Josep Borrell, a transmis că Uniunea Europeană (UE) denunță „crime de război” comise de Rusia în războiul din Ucraina, relatează Afp, citată de News.ro.

„UE condamnă, în termenii cei mai fermi, forţele armate ruse şi pe mandatarii lor, care continuă să ţintească populaţia civilă şi infrastructuri civile ucrainene”, a denunțat, într-un comunicat, Înaltul Reprezentant UE pentru Politică Externă şi de Securitate, Josep Borrell.

Borrell a spus că teatrul din Mariupol „a fost bombardat puternic miercuri, în pofida faptului că servea ca adăpost civililor, binecunoscut şi în mod clar identificat, inclusiv unor copii”.

„Asemenea atacuri deliberate vizând civili şi infrastructuri civile sunt ruşinoase, de condamnat şi întru totul inacceptabile. Ele constituie încălcări grave ale dreptului internaţional umanitar. Actorii acestor grave încălcări şi crime de război, dar şi conducătorii guvernamentali şi comandanţii militari vor fi traşi la răspundere”, a mai declarat Borrell.

Miercuri seara, clădirea teatrului din Mariupol, unde erau adăpostiți între 1.000 și 1.200 de oameni, a fost bombardată de trupele ruse. Salvatorii continuă și joi seară să caute printre dărâmături supraviețuitori. În Merefa, lângă Harkov, oficialii au declarat că peste 20 de persoane au fost ucise și alte 25 au fost rănite într-un atac aerian asupra unei școli și a unui centru comunitar.

Cine decide dacă Vladimir Putin comite sau nu crime de război

Termenul „criminal de război” se aplică oricărei persoane care încalcă un set de reguli legate de felul în care statele se comportă pe timp de război, adoptate de liderii mondiali, set cunoscut drept legea conflictelor armate, potrivit unei analize publicate joi de ziarul britanic The Guardian, preluată de Libertatea.

Regulile urmăresc să protejeze persoanele care nu participă la lupte și pe cei care nu mai pot lupta, inclusiv civili. „Încălcări grave” ale convențiilor, care echivalează cu crime de război, includ uciderea intenționată, precum și distrugerea masivă și însușirea proprietății, atunci când acest lucru nu este justificat din punct de vedere militar.

Curtea Penală Internațională incriminează, de asemenea, și crimele împotriva umanității comise în contextul „unui atac pe scară largă sau sistematic îndreptat împotriva oricărei populații civile”.

În cazul în care comandanții ordonă, află despre sau sunt în poziția în care să afle despre crime pe care nu le preîntâmpină, aceștia pot fi trași la răspundere din punct de vedere legal.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News