ComenteazăUPDATE După numărarea a 20% dintre voturi, peste 72% dintre alegătorii ruși au aprobat reforma constituțională supusă referendumului, a informat BBC.
Conform Comisiei Electorale Centrale din Rusia, după numărarea a 2,68% din voturi, rezultatul este de peste 70% în favoarea modificării Constituţiei şi ceva mai puţin de 29% împotrivă. Noi rezultate vor fi anunţate la ora 19:00 GMT (22:00 ora României), notează Agerpres.
Ruşii au fost încurajaţi să participe la referendumul desfăşurat timp de o săptămână prin tombole cu premii în apartamente şi publicitate pentru celelalte modificări din pachetul de reformă, cum ar fi protecţia pensiilor şi interzicerea de facto a căsătoriilor homosexuale.
Din ordinul lui Putin, cei care mergeau miercuri la vot însoţiţi de copii au primit câte un premiu de 10.000 de ruble (141 de dolari).
Prezenţa la vot atinsese aproape 60% miercuri la prânz. Pentru validarea referendumului pragul era de 50%, iar pentru schimbarea Constituţiei este necesară doar majoritatea simplă a voturilor exprimate.
Într-un discurs ţinut marţi seara, preşedintele nu a menţionat efectul referendumului asupra carierei sale. Dar, practic, în 2024, când se încheie actualul mandat, el va putea fi ales din nou pe un termen de şase ani şi va putea candida din nou şi în 2030. Putin susţine că nu s-a decis încă în privinţa candidaturii.
Conform institutului de sondare a opiniei publice Levada, 60% din cetăţeni au o opinie favorabilă despre şeful statului, în vârstă de 67 de ani.
Miercuri, în Piaţa Roşie din Moscova a avut loc şi un protest simbolic al unui grup mic de activişti, care au scris cu trupurile pe caldarâm 2036, înainte de a fi arestaţi de poliţie.
Adunările publice sunt interzise în capitala Rusiei din cauza epidemiei de coronavirus, care a fost şi motivul pentru extinderea referendumului timp de o săptămână, astfel încât să se evite aglomeraţia în secţiile de votare.
Partidul Comunist, care le-a recomandat susţinătorilor săi să voteze ‘nu, a reclamat unele nereguli la referendum. Liderul partidului, Ghenadi Ziuganov, a arătat că electoratul va trebui să suporte consecinţele sprijinului pentru politica lui Putin, care a afectat economia.
În imposibilitate de a protesta în stradă, opoziţia din Rusia a ridiculizat referendumul online, publicând fotografii cu secţii de votare în scări de bloc, curţi şi în portbagajul unui autoturism.
Organizaţia neguvernamentală Golos, care monitorizează alegerile, a anunţat că nu va putea confirma legitimitatea rezultatului.
Ce prevede noua Constituție
Noua Constituție include articole care promovează o educație patriotică, reiterează interdicția privind căsătoriile între persoane de același sex și include mențiuni explicite la Dumnezeu – toate în linie cu politica conservatoare a lui Vladimir Putin.
Documentul prevede indexarea pensiilor în funcție de inflație și stabilirea unui salariu minim decent.
Aceste articole ”ideologice”, alături de cele sociale, au fost cele discutate intens la televizor în timpul campaniei. Prin contrast, amendamentul care i-ar permite lui Putin să candideze pentru două noi termene a fost foarte rar menționat, scrie BBC.
Concret, acesta stabilește că o persoană nu poate deține președinția pentru mai mult de două termene, înlocuind actuala prevedere care se referă la ”două termene consecutive”.
În același timp, introducerea acestei noi prevederi presupune că mandatele îndeplinite deja de actualul președinte nu mai contează, așa că acesta o poate lua de la zero, candidând pentru alte două mandate.
La 67 de ani, Vladimir Putin a petrecut deja două decenii în fruntea Rusiei. Actualul mandat, de șase ani, îi expiră în 2024. Teoretic, cu încă două mandate de șase ani, actualul lider de la Kremlin ar putea rămâne în fruntea țării până în 2036, când ar avea 83 de ani.
În cazul în care alege totuși să nu mai candideze, Putin mai are o variantă de a controla puterea în continuare. Noua Constituție oferă puteri sporite unei instituții deja existente – Consiliul de Stat. Unii comentatori au luat în calcul varianta în care Putin s-ar putea retrage de la președinție pentru a prelua șefia Consiliului de Stat, de unde ar dirija în continuare țara, după modelul fostului său omolog din Kazahstan, Nursultan Nazarbaev.