„O analiză completă a efectelor nedorite după teste clinice şi în cadrul vaccinării de masă cu Sputnik V a arătat că nu au existat cazuri de tromboze venoase cerebrale”, a indicat Institutul de cercetări Gamaleia, cel care a dezvoltat acest vaccin.
Declarația vine în contextul în care vaccinul de la Johnson & Johnson, care a promis Uniunii Europene livrarea a 55 de milioane de doze de vaccin până la sfârşitul lunii iunie, a anunţat marţi că „va întârzia livrările” vaccinului său cu doză unică în Europa.
Asta după ce oficialii SUA au suspendat administrarea serului pentru că șase persoane vaccinate au dezvoltat cheaguri de sânge la două săptămâni după injecție.
Problemele legate de serul Johnson & Johnson vin după cele ale vaccinului AstraZeneca, dezvoltat pe baza unei tehnologii similare – și diferite față de cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager – Pfizer/BioNTech și Moderna. Ambele folosesc aceeaşi tehnologie ca Sputnik V: adenovirusuri.
Institutul Gamaleia a semnalat că „toate vaccinurile bazate pe vectori prin adenovirus sunt diferite şi nu pot fi direct comparate”.
Potrivit acestei surse, Sputnik V implică „importante diferenţe în structura şi tehnologia sa de producţie” în raport cu vaccinurile AstraZeneca şi Johnson & Johnson.
De asemenea, Sputnik V este susţinut de „o tehnologie de purificare în patru etape” pe care Institutul se arată pregătit să o împărtăşească cu alţi producători pentru a „reduce riscurile efectelor secundare”, potrivit institutului.
Utilizarea vaccinului AstraZeneca a fost drastic redusă în mare parte din ţările Uniunii Europene din cauza posibilelor tromboze.
Danemarca a decis miercuri să abandoneze definitiv vaccinarea cu AstraZeneca după cazurile de cheaguri de sânge apărute în rândul unor persoane vaccinate.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!