Rusia cere explicit retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, în plină criză la granița Ucrainei

LIVE TEXT: Ultima șansă pentru diplomație? Oficialii SUA și Rusia, întâlnire crucială la Geneva

Garanțiile de securitate pe care Rusia le cere de la Occident includ retragerea forțelor NATO din România și Bulgaria, a spus vineri ministerul rus de Externe.

Răspunzând unei întrebări privind România și Bulgaria, ministerul a spus că Rusia vrea ca toate trupele străine, armamentul și tehnica militară să fie retrase din aceste țări.

„Unul dintre elementele de bază ale iniţiativelor noastre este formulat în mod special foarte clar şi nu permite alte interpretări. Este vorba de retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor, precum şi de alţi paşi în scopul revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată. Printre acestea se numără şi Bulgaria şi România”, a menţionat MAE rus.

Această revendicare face parte din setul de garanții legale pe care Rusia le-a cerut SUA și NATO, în schimbul detensionării crizei de la granița Ucrainei, unde Moscova a mobilizat un număr impresionant de militari.

O altă revendicare menționată anterior de Rusia vizează o garanție legală din partea NATO și a SUA cum că Ucraina nu va adera niciodată la NATO.

Recomandări

Crima pasională din lumea bună a Bucureștiului care a rămas nerezolvată și la 90 de ani distanță. Cum a sfârșit Tita Cristescu, prima Miss România

Anunțul Moscovei vine la doar două zile după ce președintele SUA Joe Biden a anunțat o posibilă consolidare a prezenței NATO în România.

„Vom creşte prezenţa militară în Polonia şi România, pentru că avem o obligaţie sacră în termenii Articolului 5, de a apăra aceste state. Ele sunt parte a NATO”, a declarat preşedintele Biden, miercuri, în contextul crizei din Ucraina.

Un anunț similar a fost făcut tot miercuri și de președintele francez Emmanuel Macron.

„Vom continua să trimitem trupe pentru a asigura securitatea partenerilor noștri europeni, la prietenii noștri din zona baltică și vom continua să facem asta. De asemenea, am arătat disponibilitatea noastră pe mai departe, iar în cadrul NATO ne vom angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România, dacă asta va fi decis”, a declarat preşedintele Franţei.

Președintele Klaus Iohannis a salutat, joi, mesajul celor doi lideri. Administrația prezidențială a anunțat vineri că Iohannis și premierul Nicolae Ciucă se vor întâlni la ora 13.00, pentru a discuta situația de securitate din regiune ca urmare a tensiunilor dintre Occident și Rusia și riscul unei invaziei rusești în Ucraina.

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Revendicările Rusiei

Moscova menționase, implicit, dorința sa ca NATO să nu mai desfășoare trupe și armament suplimentar în țările care s-au alăturat NATO după 1997, România fiind vizată. Revendicarea face parte dintr-o lungă listă de propuneri făcute de Rusia NATO și SUA.

Anul trecut, agenția de presă RIA a rezumat punctele-cheie ale acestor propuneri:

• Să excludă continuarea extinderii NATO și aderarea Ucrainei la alianță;
• Să nu desfășoare trupe și armament suplimentare în afara țărilor în care se aflau în luna mai 1997 (înainte ca vreo țară din Europa de Est să se alăture alianței), excepție fiind cazurile care întrunesc atât aprobarea Rusiei, cât și pe cea a statelor membre NATO;
• Să renunțe la orice activități militare ale NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală;
• Să nu amplaseze rachete cu rază intermediară și scurtă de acțiune acolo unde aceste pot lovi teritoriul celeilalte părți;
• Să nu desfășoare exerciții cu mai mult de o brigadă militară, într-o zonă de frontieră convenită, și să facă schimb regulat de informații cu privire la exercițiile militare;
• Să confirme faptul că părțile nu se consideră reciproc adversare și că sunt de acord să se abțină de la folosirea forței și să rezolve toate disputele în mod pașnic;
• Să se angajeze că nu vor crea condiții care ar putea fi percepute drept o amenințare de către cealaltă parte;
• Să creeze linii telefonice pentru a comunica în situații de urgență.

Recomandări

Culmea interceptărilor. Fost șef de la Imigrări Caraș-Severin, acuzat de corupție, înregistrat de DNA în timp ce vorbește singur: „Care … e ăsta!? Nu înțeleg”

Întâlnire Blinken-Lavrov la Geneva

Anunțul Moscovei vine chiar în ziua în care șeful diplomației SUA și cel al diplomației ruse se întâlnesc la Geneva pentru o nouă rundă de negocieri diplomatice.

Vor reuși acestea să ducă la detensionarea crizei? Șansele par minime.

Secretarul american de stat a declarat într-un interviu acordat postului german ZDF că nu se așteaptă la rezultate majore, scrie agenția rusă Tass.

„Nu anticipez o rezolvare”, a spus el, răspunzând unei întrebări privind posibilele rezultate ale negocierilor.

Blinken a declarat încă de miercuri, la Kiev, că nu va prezenta niciun fel de răspuns în scris privind garanţiile de securitate cerute de Rusia, la întrevederea cu omologul său rus. Adică chiar ce solicitase Moscova.

Secretarul de stat american a subliniat că anumite cereri ruseşti sunt „în mod clar, absolut, sortite eşecului”, precum angajamentul ca NATO să nu se extindă niciodată în Ucraina. În loc de contrapropuneri la discuţiile de săptămâna trecută, „noi ne-am exprimat preocupările cu privire la provocările prezentate de Rusia la adresa securităţii spaţiului european”, a adăugat diplomatul american.

În cadrul discuţiilor de săptămâna trecută de la Geneva, Washingtonul a propus Moscovei să lucreze împreună la dosarul privind controlul armelor.

Foto principală: Mai mulți militari americani, la baza militară de la Deveselu | Foto: Naval Support Facility Deveselu

Urmărește-ne pe Google News