ComenteazăCuprins:
CEDO a fost sesizată de 107 ONG-uri, instituții mass-media şi membri ai societăţii civile din Rusia în cazul acestei legi adoptate în 2022.
O lege înșelătoare și intimidantă
Această lege „stigmatizează”, este „înşelătoare şi aplicată prea extins şi imprevizibil”, constată Curtea de la Strasbourg.
CEDO estimează, de asemenea, că „această legislaţie are drept scop să pedepsească şi să intimideze mai degrabă decât să răspundă unei nevoi de transparenţă sau unor imperative legitime de securitate naţionale”.
CEDO concluzionează că principiile libertăţii de expresie, libertăţii de asociere şi dreptului la respectarea vieţii private şi familiale au fost violate de această lege în cazurile persoanelor fizice reclamante.
Deși Rusia este exclusă din CEDO din martie 2022, din cauza invaziei din Ucraina, totuși Curtea ia decizii în cazul regimului de la Moscova pentru fapte anterioare acestei date.
Plângerile reclamanților
Printre cei 107 reclamanţi se află Memorial International, Centrul pentru drepturile omului Memorial, Radio Free Europe/Radio Liberty, jurnalişti, dar şi activiști pentru drepturile omului, ecologişti şi observatori electorali.
Reclamanții au atacat această legislaţie care îi constrânge să se declare drept „agenţi străini”, ceea ce are drept consecinţă inspecţii, amenzi şi restricţii asupra activităţilor lor.
„Obligaţiile de a menţiona eticheta de «agenţi străini» au fost extinse de-a lungul timpului pentru a se aplica şi în cazul conturilor de pe reţelele sociale, site-urilor de internet şi, în cele din urmă, tuturor comunicaţiilor”, reamintește Curtea de la Strasbourg.
Regimul legal, tot mai restrictiv în Rusia după 2022
Reclamanţii atrag atenţia şi asupra poverii financiare şi administrative importante impuse de această legislaţie, care a dus la desfiinţarea anumitor ONG-uri, printre care International Memorial şi Centrul pentru drepturile omului Memorial.
În decizia sa, CEDO denunță „sancţiuni în mod manifest disproporţionate, inclusiv amenzi arbitrare sau chiar desfiinţarea” şi estimează că „astfel de restricţii au un efect disuasiv asupra discursului public şi asupra angajamentului civic”.
„Ele creează un climat de suspiciune şi de neîncredere faţă de vocile independente şi subminează chiar fundamentele unei societăţi democratice”, subliniază CEDO.
Cei 107 reclamanţi argumentează că această legislaţie se înscrie în cadrul unei campanii sistematice îndreptate împotriva organizaţiilor de apărare a drepturilor omului şi a presei critice faţă de putere.
Curtea precizează că regimul legal din Rusia „a devenit considerabil mai restrictiv după 2022, afectând un număr mult mai important de ONG-uri, de organizații mass-media şi de indivizi şi îndepărtându-se încă şi mai mult de normele Convenţiei”.
Rusia nu aplică deciziile CEDO
CEDO s-a mai pronunțat asupra legii putiniste privind așa-zișii agenți străini în urma unei sesizări făcute de 73 de ONG-uri din Rusia, printre care şi Memorial.
Într-un verdict anunțat în iunie 2022, judecătorii de la CEDO estimează în unanimitate că legea „agenților străini” în versiunea din 2012 încalcă dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de expresie şi libertatea de adunare şi asociere.
Curtea subliniază că această lege prevede „exigenţe extraordinare în materie de audit, de declarare şi de afişare şi riscul unor amenzi grele” pentru ONG-uri şi nu este de natură democratică.
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a adoptat în 2022 mai multe amendamente care îi permit regimului condus de Vladimir Putin să nu mai aplice deciziile CEDO adoptate după excluderea sa din Consiliul Europei, notează AFP.