„Georgia, România!!! Este suficient pentru liderii occidentali să descifreze strategia rusă împotriva Europei: război militar în Ucraina, «război electoral» la Tbilisi şi Bucureşti… ??!!!”, a scris Salome Zurabișvili pe X, în timp ce pe străzile din capitala şi din alte oraşe ale ţării caucaziene manifestanţi pro-UE au ieşit să protesteze faţă de decizia puterii de la Tbilisi de a amâna cu patru ani deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Poliţia antirevoltă georgiană a tras cu gaze lacrimogene şi tunuri cu apă, în noaptea de joi spre vineri, asupra manifestanţilor care protestau faţă de decizia guvernului.
Salome Zurabișvili este pe poziţii total opuse faţă de politica guvernului condus din umbră de miliardarul prorus Bidzina Ivanișvili.
La București, Curtea Constituţională a decis renumărarea voturilor, în timp ce CSAT-ul convocat de președintele Klaus Iohannis „a confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional şi mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale unor actori statali şi non-statali, în special Federaţia Rusă, existând din partea acesteia un interes în creştere pentru a influenţa agenda publică în societatea românească şi coeziunea socială”.
Georgia a organizat alegeri parlamentare controversate în octombrie, al căror rezultat este contestat de opoziţie, şi se pregăteşte de numirea unui nou șef de stat.
Pentru prima dată în istorie, preşedintele Georgiei va fi ales indirect de un colegiu electoral de 300 de membri format din parlamentari şi reprezentanţi ai administraţiei locale, în care domină Visul Georgian, un partid favorabil Rusiei. Favorit în acest scrutin este un fost fotbalist la Manchester City care se declară antioccidental și nu are studii superioare.
Opoziţia georgiană afirmă că alegerile din octombrie – în care Visul Georgian al lui Bidzina Ivanișvili revendică o victorie cu aproape 54% din voturi – au fost frauduloase şi a refuzat să-şi preia mandatele obținute. Ţările occidentale cer o anchetă privind neregulile, în timp ce atât Visul Georgian, cât şi Comisia Electorală a ţării susţin că alegerile au fost libere şi corecte.
UE a acordat Georgiei statutul de ţară candidată în decembrie 2023, dar a declarat că o serie de legi de inspirație putinistă adoptate de atunci de Visul Georgian reprezintă obstacole în calea aderării.
Criticii interni şi externi ai partidului Visul Georgian avertizează că acțiunile sale nu fac decât să întoarcă Georgia spre Rusia la 16 ani de la războiul care le-au opus în Osetia de Sud.
Rusia şi Georgia nu au relaţii diplomatice oficiale de la războiul din august 2008, dar au făcut recent o apropiere timidă. Cu toate acestea, sondajele de opinie arată că majoritatea georgienilor nu apreciază Rusia, care continuă să sprijine regiunile separatiste Abhazia și Osetia de Sud.