Mișcarea vine ca o replică la decizia Uniunii Europene din martie de a impune noi sancțiuni împotriva Rusiei.
Printre cei opt oficiali care nu vor mai putea intra pe teritoriul Rusiei se numără președintele Parlamentului European, David Sassoli, vicepreședintele Comisiei Europene, Vera Jourova, potrivit listei publicate de Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova.
„Uniunea Europeană continuă politica sa de măsuri restrictive unilaterale ilegitime care vizează cetățenii și organizațiile rusești”, acuză oficialii ruși.
Ceilalţi şase sunt Jorg Raupach (procurorul şef al Berlinului), Ivars Abolins (preşedintele Consiliului Media Electronică al Letoniei), Maris Baltins (director al Centrului Lingvistic al Letoniei), Jacques Maire (membru al delegaţiei Franţei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei), Asa Scott (preşedintele Diviziei de Protecţie şi Siguranţă CBRN, Agenţia suedeză de Cercetare pentru Apărare) şi Ilmar Tomusk (directorul general al Inspectoratul pentru Lingvistică al Estoniei).
Ca răspuns la interdicțiile de intrare, europarlamentarul european Guy Verhofstadt a declarat că UE ia o poziție mai dură împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
Replica UE
Ca răspuns la interdicțiile de intrare, europarlamentarul european Guy Verhofstadt a declarat că UE trebuie să ia o poziție mai dură împotriva președintelui rus Vladimir Putin.
„Cât de rău trebuie să ajungă situație înainte ca UE să depășească sancțiunile simbolice și să lovească în oligarhii din jurul lui Putin”, a scris, pe Twitter, Verhofstadt.
Tensiunile dintre UE și Rusia
În martie, UE a sancționat doi ruși acuzați că au persecutat persoane LGBT în Cecenia. Ulterior, UE a mai impus sancțiuni pe numele a patru înalți oficiali ruși, apropiați președintelui Vladimir Putin, ca urmare a încarcerării în condiții foarte dure a opozantului Alexei Navalnîi, imediat după ce s-a întors în Rusia după ce s-a tratat în Germania pentru că a fost otrăvit cu Noviciok.
Țări europene precum Germania și Franța au condamnat decizia instanței ruse din februarie de a îl condamna pe Navalnîi la doi ani și jumătate de închisoare. De asemenea, UE și-a exprimat îngrijorarea cu privire la starea de sănătate a lui Navalnîi în închisoare și a dat vina pe autoritățile ruse că nu i-au permis să primească tratament medical în afara penitenciarului.
Relația UE cu Moscova a fost, de asemenea, tensionată în ultimele luni, din cauza mutării de către Rusia a unui număr mare de trupe militare la granița cu Ucraina.