Această idee a încolțit la doar câteva zile după ce rachetele au început să cadă asupra Ucrainei. „Pregătiți-vă pentru Nürnberg 2.0”, a scris un fost diplomat rus, într-un mesaj pe WhatsApp. Invazia lui Vladimir Putin pentru „denazificarea” Ucrainei a indicat întotdeauna intenția unor epurări și a organizării de procese-spectacol. Acum, Moscova ar putea profita de această șansă.
În timp ce Moscova deține sute de prizonieri de la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol, reprezentanții săi din estul Ucrainei – separatiștii proruși – au lansat ideea de a organiza un „tribunal militar” inspirat de procesele Nürnberg, organizate la finalul celei de a doua conflagrații mondiale, care, potrivit observatorilor, ar reflecta un proces în masă menit să justifice în fața lumii invazia Rusiei.
„Plănuim să organizăm un tribunal internațional pe teritoriul republicii”, a declarat Denis Pușilin, liderul unui teritoriu din regiunea Donețk controlat de Rusia. Un model ar putea fi procesul de la Harkov din 1943, a precizat Pușilin, când armata sovietică a judecat, condamnat și executat prin spânzurare trei germani și un ucrainean. Un public-cheie a fost, la acel moment, presa mondială. Fotografii ale spânzurărilor au apărut inclusiv în celebra revistă Life.
Nu este clar dacă Kremlinul va da curs unui astfel de spectacol macabru, dar ideea și-a găsit susținători în cadrul Ministerului de Externe, condus de Serghei Lavrov, și în rândul parlamentarilor de rang înalt, care au declarat, cu furie, că nu ar trebui să aibă loc niciun schimb de prizonieri în care să fie implicați soldații ucraineni capturați la Mariupol. Șeful Crimeei anexate a declarat că un tribunal care să fie înființat în estul Ucrainei, ocupat de ruși, unde autoritățile locale susțin pedeapsa cu moartea, ar servi drept „lecție pentru toți cei care au uitat lecțiile de la Nürnberg”.
Sugerarea organizării unui mare proces politic a stârnit temeri că Rusia este pe cale să treacă încă o bornă macabră în retrăirea celui de-al Doilea Război Mondial, prin simularea unui proces juridic triumfător care ar păta moștenirea verdictului de la Nürnberg. Un expert a catalogat un astfel de eventual proces drept o denaturare orwelliană a limbajului postbelic al drepturilor omului.
Ar fi „un proces politic al cărui scop este de a prezenta o anumită narațiune despre război care să susțină argumentul despre denazificare pe care Putin l-a prezentat, care să susțină afirmația sa că Ucraina este condusă de naziști și care să susțină afirmațiile acestuia că există legături directe între colaboraționiștii ucraineni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial și soldații ucraineni de astăzi”, a declarat Francine Hirsch, profesoară de istorie la Universitatea din Wisconsin-Madison și autoare a cărții „Soviet Judgment at Nuremberg: A New History of the International Military Tribunal after World War II”.
„Cred că va fi folosit pentru a încerca să prezinte ceea ce noi, în Occident, considerăm că este o ficțiune drept o realitate. Asta fac procesele-spectacol”, a precizat cercetătoarea.
Având în vedere atenția tot mai mare acordată crimelor de război comise de ruși în Ucraina, inclusiv demararea unei anchete internaționale privind masacrarea civililor în orașe precum Bucha, unii observatori cred că Moscova ar putea înființa un tribunal militar ca un contraproces pe măsură ce sunt dezvăluite tot mai multe atrocități.
„Încearcă să creeze un contragreutate din cauza tuturor discuțiilor despre Curtea Penală Internațională și a urmăririlor penale ucrainene” pentru crime de război, a declarat Philippe Sands, profesor de drept la University College London și autor al cărții „East West Street: On the Origins of Genocide and Crimes against Humanity”.
„Bănuiesc că… creează o altă formă de pârghie pentru ceea ce va urma la momentul potrivit”, spune expertul în drept.
Sands a făcut parte dintr-un efort aflat în prezent în dicuție de a se înființa un tribunal penal special care să judece Rusia pentru crimă de agresiune, o acuzație care a fost inițial formulată la procesele de la Nürnberg din 1945-1946 de către un avocat sovietic drept „crime împotriva păcii”.
El a precizat că organizarea de către Rusia a unui proces de tip Nürnberg care ar ignora orice acuzații pentru lansarea unui război ilegal împotriva Ucrainei ar fi o ironie evidentă.
„Pentru mine, crima de agresiune este punctul central în toată această problemă”, a explicat Sands. „La sfârșitul zilei, dacă Putin nu ar fi intrat în război, niciuna dintre celelalte crime nu ar fi fost comise”, a mai spus acesta.
Ca parte a istoriei celui de-al Doilea Război Mondial, procesele de la Nürnberg rămân o problemă profund personală pentru Kremlin. Decizia de a propune un tribunal militar este o scufundare mai adâncă în ceea ce un fost consilier a numit o „manie” istorică, în care termeni precum „denazificare” sunt văzuți ca având potențialul de a mobiliza publicul rus.
Kremlinul „crede că asta este ceea ce publicul vrea să vadă… să se simtă parte a istoriei”, a declarat fostul consilier, care a lucrat cu Putin. Acesta a mai spus că el crede că înalții oficiali ruși au început să creadă propria lor propagandă despre reapariția nazismului în Occident.
Istoria pare să fie sursa principală atât a propagandei Kremlinului, cât și a politicii de stat din Rusia. Nikolai Patrușev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei și un principal aliat al lui Putin, a declarat într-un interviu acordat săptămâna aceasta că politicile sale pentru „denazificarea” Ucrainei sunt exact la fel ca în Germania nazistă în 1945. „Este fanatism”, consideră fostul consilier.
Procesele de la Nürnberg, în care au fost condamnați criminalii de război naziști, au reflectat diviziunile politice ale vremii. Reprezentanții occidentali erau îngrijorați de faptul că sovieticii le tratau ca pe o repetare a propriilor lor procese-spectacol din anii 1930. Judecătorii sovietici au fost îngroziți atunci când Winston Churchill a ținut celebrul său discurs despre „cortina de fier”, privind amenințarea pe care o reprezintă comunismul, în timp ce procesul era în desfășurare.
Astăzi, Rusia a folosit procesul ca scut împotriva acuzațiilor de crime comise în timpul lui Stalin. După ce, în 2019, Parlamentul European a condamnat propaganda de stat rusă pentru „albirea crimelor comuniste și glorificarea regimului totalitar sovietic”, Putin a replicat că declarația „a contestat concluziile proceselor de la Nürnberg” și ar putea „submina fundamentele întregii Europe postbelice”.
„Există o narațiune despre Nürnberg care a devenit foarte importantă. Este o narațiune în care sovieticii sunt eroii și sovieticii sunt victimele, dar nu au fost responsabili de niciun fel de crime”, a spus Hirsch. „Există un mod în care Nürnberg a devenit cu adevărat o parte a educației patriotice a Rusiei”, a precizat acesta
Acum, există noi temeri că Rusia ar putea folosi un tribunal inspirat de trecutul glorios pentru a-și „albi” noua invazie din Ucraina.
„Dacă se întâmplă astfel de lucruri, trebuie să fim pregătiți, iar jurnaliștii trebuie să se gândească cu adevărat la modul în care vor acoperi acest subiect”, a spus Hirsch. „Cum relatezi ceva despre care știi că este înscenat, dar care este mortal?”, a punctat acesta.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia