Moscova, susținută la ONU de aceleași țări ca la începutul invaziei. Cine a votat împotriva rezoluției care cere retragerea trupelor din Ucraina

Patru dintre aceste țări (Belarus, Coreea de Nord, Nicaragua și Siria) au votat mereu împotriva rezoluțiilor de condamnare a Rusiei la ONU. Ele au fost singurele care au votat alături de Rusia când ONU a condamnat anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene, cât și pe 2 martie 2022, când ONU a aprobat prima rezoluție prin care condamnă invazia declanșată de Rusia, Moscova s-a sprijinit pe susținerea a cinci state. În cele două cazuri, Mali și Eritreea s-au abținut.

În schimb, când ONU a cerut Rusiei să plătească despăgubiri de război, Moscova s-a bucurat de mai mult sprijin. Belarus, Zimbabwe, Iran, China, Coreea de Nord, Cuba, Mali, Nicaragua, Siria, Bahamas, Republica Centrafricană, Eritreea și Etiopia au votat împotriva documentului.

Izolarea Moscovei în contextul războiului din Ucraina este vizibilă și de pierderile suferite dacă este să comparăm cu momentul 2014 când ONU adopta o rezoluție prin care condamna anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea. Armenia, Belarus, Bolivia, Cuba, Nicaragua, Coreea de Nord, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe votau atunci împotrivă.

Chiar și invazia sovietică a Afganistanului din ianuarie 1980 a fost condamnată de mai puține țări. Atunci au fost 104 voturi pentru și 18 împotrivă.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

De ce susțin aceste state Rusia?

Votul Belarusului și al Siriei împotriva rezoluției cu greu poate fi numit complet liber, remarcă Meduza. Regimurile autoritare conduse de Aleksandr Lukașenko și Bashar al-Assad se bazează în mare măsură pe ajutorul autorităților ruse pentru a supraviețui.

Când vine vorba de votul Coreei de Nord, Andrei Lankov, lector la Universitatea Kunming din Seul, spune că este un calcul diplomatic perfect de înțeles. El a explicat că politica externă a țării este complet neideologică și urmărește obiective pragmatice. Conducerea de la Phenian înțelege că Rusia nu mai are mulți aliați și astfel poate obține beneficii la schimb.

Iar privind votul din Nicaragua, Vladimir Ruvinski, profesor de relații internaționale la Universitatea Isesi din Cali, Columbia, a declarat pentru Meduza că statul din America Centrală este de mult timp sub controlul exclusiv al președintelui Daniel Ortega, un partener de lungă durată al Kremlinului încă din vremea sovietică.

În schimb, pe continentul african, majoritatea statelor preferă să nu ia nicio poziție când vine vorba de rezoluții ce privesc marile puteri, cu mici excepții, precum s-a întâmplat acum cu Mali și Eritreea.

„Acest grup include și țări care au o cooperare îndelungată și fructuoasă cu Rusia – de exemplu, Uganda – dar, în același timp, se abțin constant de la votul rezoluțiilor de condamnare a agresiunii militare ruse în Ucraina. Neutralitatea lor se bazează nu pe sprijinul ascuns pentru Rusia, ci pe faptul că majoritatea țărilor africane, cu excepția Saharei de Vest și Sudanului de Sud, fac parte din Mișcarea Nealiniată. Principiile lor fundamentale sunt neutralitatea și neamestecul în afacerile statelor suverane”, explică cercetătoarele Hanna Ryder și Etsehiwat Kebret de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.

Urmărește-ne pe Google News