1 comentariuJurnalista cu experiență în zone de război a amintit că autocrații din toată lumea i-au pus continuu la încercare pe democrați și în 2022. Astfel, guvernele democrate au folosit tot mai multe resurse financiare ca să facă față provocărilor. Dar în perioada următoare „guvernele tiranice vor avea și ele probleme”, la fel și autocrațiile, crede aceasta.
Totuși, niciuna dintre marile crize nu pare că va ajunge la final prea curând, scrie Robin Wright în The New Yorker: nici invazia Ucrainei din partea rușilor, nici exercițiile militare ale președintelui chinez Xi Jinping în jurul Taiwanului – insulă pe care Beijingul o consideră teritoriul său, cu toate că e independentă de China din 1948 -, nici progresele nucleare ale Iranului și vânzările de arme către Rusia. În același timp, Coreea de Nord își continuă exercițiile militare periculoase, cu lansări de rachete, iar talibanii, fundamentaliști islamici, guvernează Afganistanul prin teroare.
„Rusia pare să nu mai fie o superputere”
„Eșecurile din acest an au creat un precedent amenințător pentru anul viitor”, notează jurnalista. Aceasta subliniază însă că și liderii autocrați se lovesc de obstacole atât în propria țară, cât și în străinătate.
Ea amintește că, în Rusia, Putin și-a conturat o imagine de Petru cel Mare al secolului XXI, prin viziunea să-și cucerească vecinii pentru a reface Imperiul Rus. Iar războiul din Ucraina, mai spune ea, ar putea continua până în 2023 și chiar mai mult.
Dar această invazie n-a fost una fără costuri pentru liderul de la Kremlin, analizează Wright. „S-a întors împotriva lui. A scos la iveală slăbiciunea armatei sale, strategiile nefericite ale generalilor și propria sa imprudență”. În plus, unii cetățeni ruși au ieșit în stradă ca să-și exprime dezacordul față de război.
Potrivit declarațiilor recente ale Departamentului de Apărare din SUA, Rusia a avut cel puțin o sută de mii de victime. „Putin s-a confruntat și cu o sfidare internă. Recruții s-au plâns de faptul că au fost trimiși pe front cu o pregătire slabă și cu armament învechit. Comentatorii ruși au pus la îndoială modul în care Moscova a condus războiul”, mai scrie jurnalista americană. „Iar sancțiunile occidentale au pus în pericol economia. Deocamdată, Rusia pare să nu mai fie o superputere”.
Atacurile armatei ruse asupra Ucrainei au dus și la întărirea NATO ca alianță politico-militară, opusul a ceea ce urmărea Vladimir Putin.
„Este posibil ca divizarea dintre Occident și alianța Rusia-China să se adâncească”
În același timp, China și Rusia și-au consolidat cooperarea militară și își susțin reciproc viziunile. Putin e de partea Chinei în ce privește Taiwanul, iar liderul chinez consideră că expansiunea NATO în Europa amenință Rusia.
„În 2023, este posibil ca divizarea dintre Occident și alianța Rusia-China să se adâncească”, trage concluzia jurnalista, în urma unui interviu cu Robin Niblett, expert în relații internaționale.
Protestele din Iran și alte „acte de curaj și sfidare în numele libertății”
Anul 2022 nu s-a încheiat bine nici pentru guvernul iranian. În toamnă, mai multe femei au mobilizat oamenii să protesteze în stradă, după ce o tânăra a fost omorâtă de Poliția Moravurilor, pentru că nu și-ar fi acoperit părul.
„În 2023, prevăd că Iranul va fi cea mai mare poveste, din cauza protestelor, a unei posibile succesiuni la vârf și a problemei nucleare”, i-a spus autoarei președintele Consiliului pentru Relații Externe din SUA.
Cetățenii care luptă pentru drepturile lor în țările autocrate sau conduse de talibani, subliniază și Freedom House, ONG ce monitorizează democrația din întreaga lume, vor avea un cuvânt de spus în 2023.
„De la Mariupol (Ucraina) la Managua (Nicaragua), de la Kabul (Afganistan) la Kigali (Rwanda), de la Taipei (Taiwan) la Teheran (Iran), am fost martorii a nenumărate acte de curaj și sfidare în numele libertății și împotriva agresiunii autoritare”.