Comentează- Prețurile produselor de larg consum au crescut cu 2,2% în Rusia, în prima săptămână de invazie, alimentele înregistrând cele mai mari creșteri;
- Unele magazine restricționează vânzarea de produse de bază, după ce cumpărătorii au încercat să își facă provizii;
- Vânzările de medicamente nu fac obiectul sancțiunilor, dar marile companii maritime și-au suspendat serviciile, așa că aprovizionarea ar putea fi afectată.
Cuprins:
Rușii își fac provizii de ulei, zahăr și medicamente
Rubla a scăzut constant de când Rusia a invadat Ucraina, ceea ce a determinat mulți retaileri să-și majoreze prețurile. Daria, o femeie care locuiește în centrul Moscovei, spune că nu a văzut încă rafturi goale. „Mâncarea nu va dispărea, dar se va scumpi. Cât de scumpă va fi, nu îmi pot imagina. Mi-e și frică să mă gândesc la asta”, spune ea.
Jan este cetățean al UE care locuiește și lucrează la Moscova. „Pe 20 februarie am comandat produse alimentare pentru 5.500 de ruble (aproximativ 57 de dolari sau 44 de lire sterline – n.r.) și acum același coș costă 8.000 de ruble”, spune bărbatul. Prețul laptelui aproape s-a dublat în ultimele două săptămâni, adaugă el.
Prețurile zahărului și cerealelor erau deja, în luna februarie, cu aproximativ 20% mai mari decât în urmă cu un an.
TASS, agenția rusă de știri controlată de stat, a anunțat că unii retaileri au convenit să limiteze la 5% creșterea prețurilor la unele produse de bază. Alți comercianți restricționează cantitatea de produse de bază, cum ar fi făina, zahărul și uleiul, pe care clienții o pot cumpăra.
Daria și-a făcut provizii. „Am cumpărat 4 kilograme de cafea, 4 litri de ulei de floarea-soarelui, 4 litri de ulei de măsline și patru sticle de whisky”, mărturisește femeia. Ea a comandat, de asemenea, medicamente pentru hipertensiune arterială care să îi ajungă pentru trei luni, spunând că unele medicamente sunt deja mai greu de procurat.
Goana după laptopuri, iPhone-uri și mâncarea de la McDonalds
Daria s-a gândit să cumpere laptopuri noi pentru familia ei și s-a grăbit cu achiziția, deoarece a văzut că prețurile cresc constant. „La începutul lui februarie, laptopurile costau aproximativ 70.000 de ruble (730 de dolari sau 560 de lire sterline, n.r.), dar până la sfârșitul lunii au ajuns la 100.000 de ruble, cât am plătit și noi. Apoi, prețul lor a urcat la 140.000 de ruble, înainte de a se epuiza toate în Moscova”, precizează femeia.
Familia Dariei nu a cumpărat încărcătoare de iPhone, deși mulți alții au făcut-o, după ce Apple a anunțat, pe 2 martie, că va opri toate vânzările directe de produse în Rusia. „Probabil ar fi trebuit”, spune Daria. „Este o glumă acum că toți avem ultimul model de iPhone”, mai spune ea.
Și prețul mașinilor noi a crescut. „Am cumpărat filtre și ulei pentru mașină pentru momentul în care va fi nevoie de service. Am reușit să le cumpărăm la prețurile vechi, înainte ca aproape să se dubleze în fața ochilor noștri”, mai spune Daria.
Pavel, un lector universitar care este însurat și are doi copii, căuta să cumpere electrocasnice pentru apartamentul lor din Moscova. În ziua în care a început războiul, a văzut unele prețuri crescând cu aproape 30%. A reușit să ia un frigider, un aragaz, o mașină de spălat și un ceainic. A mai apucat să comande un pat și un dulap de la Ikea cu doar o zi înainte ca retailerul nordic să se închidă. Profesorul nu crede că prețurile la Ikea s-au modificat. „Pur și simplu, (reprezentanții Ikea, n.r.) nu au avut timp să mărească prețurile”, glumește Pavel, cu tristețe.
Simbolismul închiderii celor 847 de restaurante ale McDonalds nu a fost ratat de ruși – compania americană a fost printre primele firme occidentale care au deschis în Uniunea Sovietică în urmă cu 30 de ani.
La câteva ore de la anunțul oficial al închiderii McDonalds, au apărut mii de anunțuri ale rușilor care revindeau mâncare din restaurantele celebrului lanț de fast-food, la prețuri de până la 10 ori mai mare decât cele obișnuite. „Nuggets și plăcinte cumpărate chiar înainte ca lanțul de restaurante să se închidă. Ultima ta șansă de a gusta fericire străină”, scria într-unul din mesaje.
Dar Vladimir, care locuiește în Saratov, sud-vestul Rusiei, spune că încă nu simte impactul sancțiunilor occidentale. „Vatnikii (suporterii Kremlinului, n.r.) nu vor fi afectați de scăderea rublei, pentru că nu cumpără mărfuri străine scumpe”, susține acesta.
Pierderi de clienți, de servicii online și poate chiar de locuri de muncă
Băncile rusești au fost eliminate din sistemul internațional de plăți SWIFT, iar Visa, Mastercard, American Express, Apple Pay și Google Pay și-au limitat serviciile în Rusia. Banca Centrală rusă spune că economia țării ar putea scădea cu până la 8%. Toate acestea au lovit și în cetățeni, și în afacerile lor.
„Situația a avut un impact mare asupra afacerii noastre”, spune Natasha, care lucrează în industria fitnessului. „Numărul clienților noștri este în scădere. Oamenii ne cer să le rambursăm banii achitați pe abonamente. Și costurile noastre cu închirierea, echipamentul și curățenia sunt în creștere. De când au fost introduse sancțiunile, cheltuielile au crescut în medie cu 30%”, precizează aceasta. Natasha anticipează că multe afaceri similare se vor închide. Cei care nu o fac se vor chinui să găsească producători ruși care să înlocuiască echipamentele importate.
Ekaterina conduce un lanț de școli de limbi străine și spune că sancțiunile i-au cauzat deja probleme. „Avem profesori în alte țări, pe care nu îi putem plăti pentru că toate rețelele de transfer sunt înghețate. Avem studenți în SUA, Germania și Letonia care nu își pot plăti taxele în conturile noastre. Am găsit modalități de ocolire, dar în acest moment, fiecare zi de lucru începe cu încercarea de a rezolva o nouă problemă”, povestește Ekaterina.
Aceasta este îngrijorată și de modul în care elevii și profesorii își vor desfășura lecțiile online, dacă serviciul de videotelefonie Zoom va fi blocat și spune că a avut deja probleme, pentru că platformele sale online aveau mentenanța asigurată de o companie din Ucraina.
„Totul s-a oprit brusc, deși am lucrat cu ei de secole. Am fost foarte mulțumiți de ei (compania de mentenanță, n.r.), iar munca lor era extraordinară. Ne pare rău pentru ei, dar și pentru noi, suntem cu toții în această situație”, mai spune Ekaterina.
Natashei îi este greu să se împace cu schimbările. „Acesta este un tip complet nou de criză, care ne face pe toți să ne simțim pierduți și nedumeriți. Nu doar în afaceri, ci și în propriile noastre vieți. Pierderea veniturilor, faptul că trebuie să renunți la un întreg mod de viață, conexiunile reduse, inclusiv pe rețelele de socializare, faptul că nu mai poți călători pentru a-ți vedea familia și prietenii care locuiesc în străinătate. Sunt o mulțime de lucruri pe care le-am pierdut deja și nu le-am înțeles încă pe deplin”, afirmă Natasha.
Daria se declară îngrijorată după ce a auzit despre pierderea unor locuri de muncă, pe măsură ce marile companii internaționale se retrag din Rusia. „Până acum nu au fost reduceri în proiectele finanțate de guvern la care lucrez”, spune ea, „dar mi-e foarte frică să nu-mi pierd locul de muncă”.
„Mi-e teamă că vor fi mai multe spargeri și jafuri din cauza sărăciei”
Daria îl consideră pe președintele Vladimir Putin responsabil pentru sancțiuni, dar majoritatea rușilor se informează din presa de stat, care transmite propaganda Kremlinului împotriva Ucrainei. Mulți oameni îl susțin pe Putin și ar putea ajunge să dea vina pe Occident pentru aceste sancțiuni, notează BBC.
„Dacă priviți superficial, doar la suprafață, atunci s-ar putea să nu ghiciți ce se întâmplă la Moscova”, spune Daria. Cafenelele și restaurantele orașului sunt pline, metroul funcționează, ambuteiajele din centru nu au dispărut. „Asta dacă nu vezi protestele, căutările și plecările oamenilor de creație, care fac gălăgie în legătură cu plecarea lor. Probabil că și mulți alți oameni pleacă în liniște. Asta îmi dă senzația că rămânem fără aer”, spune ea.
Evenimentele din prezent aduc cu ele amintiri din anii 1990, când economia rusă s-a prăbușit după destrămarea Uniunii Sovietice. „A fost interesant să discutăm cu oameni de 30 de ani despre acele vremuri și despre cartelele de rații pe care le aveam pentru mâncare. Aveam cupoane și jetoane pentru a cumpăra zahăr, unt și vodcă”, își amintește Daria.
„Îmi amintesc cozile uriașe pentru a cumpăra cârnați… Erau aduse adesea argumente puternice împotriva vânzării de lucruri cumpărătorilor din afara orașului. A fost rușinos. Sper să nu se mai ajungă la asta. Mi-e teamă că vor fi mai multe spargeri și jafuri din cauza creșterii bruște a sărăciei și a pierderii locurilor de muncă”, mai spune Daria.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina.