„Aş vrea să-i avertizez pe partenerii noştri din cadrul UE împotriva unui nou pas necugetat”, a spus purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus al Afacerilor Externe, Maria Zaharova. Aceasta a precizat că un astfel de pas va fi urmat în mod inevitabil de un răspuns pe măsură. „Este absolut inadmisibil să foloseşti drepturile omului, să invoci principiile democratice în calitate de instrumentar geopolitic”, a adăugat ea.
Potrivit Mariei Zaharova, o astfel de decizie a UE „va apărea şi mai cinică” pe fondul „ignorării totale de către Bruxelles a încălcărilor drepturilor populaţiei şi mass-media rusofone în ţări ale Uniunii, precum şi al suprimării brutale a mişcării protestatare în state ale UE”.
„În plan global, toate acestea echivalează cu amplificarea haosului în relaţiile internaţionale şi în principiu cu o erodare a dreptului internaţional”, a continuat ea, atenţionând împotriva introducerii de măsuri restrictive unilaterale ocolind Consiliul de Securitate al ONU.
„Cerem UE să revină la un dialog echitabil, constructiv, să caute prin intermediul canalelor diplomatice existente, care rămân mereu deschise, compromisuri viabile, ce ar permite asigurarea unui echilibru al intereselor”, a conchis ea.
Agenţia Bloomberg a anunţat joi, citând doi diplomaţi europeni, că UE a început să discute asupra noilor sancţiuni împotriva Rusiei pentru tratamentul aplicat opozantului rus Aleksei Navalnîi.
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a recomandat marţi adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după afrontul suferit în timpul vizitei sale la Moscova şi şi-a anunţat intenţia de a face propuneri în acest sens statelor membre. Josep Borrell ar urma să-şi înainteze propunerile în acest sens miniştrilor de afaceri externe ai UE cu prilejul reuniunii lor de pe 22 februarie. Adoptarea de sancţiuni necesită unanimitate.