Pana sa cada sub masa, rusul consuma o cantitate de zece ori mai mare de alcool decat un european, si nu din cauza rezistentei exceptionale la „tarie”, ci din cauza asa-numitei „gene asiatice” cu care este inzestrat. Cel putin la aceasta concluzie a ajuns o echipa de cercetatori de la Universitatea „Prietenia popoarelor” din Moscova.Savantii au dovedit ca la o treime din persoanele examinate „gena asiatica” a provocat o sete de nepotolit dupa primele doze de alcool si dorinta de a mai bea „inca un pahar”, iar efectele s-au facut simtite mult mai greu decat la comesenii care nu o aveau. Insa „gena asiatica” este si cea care accelereaza viteza transformarii alcoolului din sange intr-un ferment toxic, grabind si perspectiva cirozei la ficat.
Descoperirea, in opinia cercetatorilor, explica fenomenul descris de savantul rus Behterev la inceputul secolului XX, care ajunsese la concluzia ca rusii mor mai frecvent decat europenii din cauza bauturilor spirtoase. Si aceasta in conditiile in care Rusia era, in perioada respectiva, in coada Europei la consumul bauturilor tari. Insa mortalitatea alcoolica depasea in Rusia de 4-5 ori rata medie a mortalitatii din cauze similare in Europa.
In prezent, potrivit datelor Institutului de psihiatrie de pe langa Ministerul Sanatatii din Moscova, Rusia detine capul de afis in lume la consumul de bauturi alcoolice. Mai mult, peste 60% din rusi prefera bauturile tari de peste 40 de grade.
Un responsabil al institutului amintit, Aleksandr Nemtov, sustine ca peste 30% din cazurile de deces au legatura nemijlocita cu alcoolul, potrivit BBC. Dar statisticile oficiale sunt mai putin alarmante, indicand doar 3% din decese. Aleksandr Nemtov explica acest decalaj prin faptul ca datele oficiale iau in calcul doar cazurile de otravire cu bauturi spirtoase contrafacute, nu si bolile care deriva din consumul de alcool.
Oricat de paradoxal ar parea, in vechime rusii nu erau o natiune excesiv de inclinata spre consumul de alcool. Spirtul a fost adus in Rusia doar in secolul 14, in timp ce istoria alcoolului in Europa dateaza de milenii. Insa la idila lor cu tariile a contribuit la inceput Ivan cel Groaznic, care a introdus „carciumile imparatesti”, apoi Petru cel Mare, care suplimenta vistieria din vanzarile de alcool, si statul, al carui monopol la vodca asigura si astazi venituri constante la buget. In schimb, in tarile din Asia de nord-est, unde se bea putin, un astfel de fenomen nu a avut loc, desi circa 80% din populatie este purtatoare a „genei asiatice”.