Înainte de căderea orașului, Boicenko a fugit pe teritoriul controlat de Kiev. Acum se teme că prizonierii de război ucraineni din Mariupol riscă să moară.
Potrivit lui Boicenko, „este puțin probabil ca aceste cuști, ală căror gratii sunt din fier armat și au 20 de milimetri grosime, să fie ridicate pe scenă pentru un concert”. „Ocupanții din Mariupol plănuiesc să condamne la moarte luptătorii ucraineni”, a mai scris Boicenko, pe canalul Telegram al Consiliului Orășenesc.
Edilul face apel la comunitatea mondială, ONU și Crucea Roșie „să asigure un tratament echitabil al prizonierilor de război, pentru ca apărătorii noștri să se întoarcă în viață în Ucraina și să prevină o a doua Olenivka la Mariupol”.
Pe 29 iulie, presa rusă a raportat bombardarea lagărului din Olenivka, regiunea Donețk, unde sunt deținuți prizonieri de război ucraineni. Au fost 53 de morți, inclusiv zeci de luptători Azov.
Serviciul secret al armatei ucrainene vorbește despre dovezi că separatiștii locali loiali Kremlinului, în cooperare cu serviciul secret rus FSB și grupul de mercenari Wagner, au minat mai întâi barăcile și apoi au folosit „un lichid inflamabil, ceea ce a dus la răspândirea rapidă a focului”.
Rusia a negat acuzațiile și a invitat experți ONU și de la Crucea Roșie să investigheze atacul asupra închisorii.
Cel puțin 1.000 de luptători ucraineni, inclusiv membri ai Batalionului Azov, au fost luați prizonieri în mai pe teritoriul controlat de Rusia, după ce uzina de oțel Azovstal din Mariupol a fost capturată de forțele ruse.
Timp de 80 de zile, soldații din Batalionul Azov au rezistat eroic unei forțe rusești uriașe, adăpostiți alături de civili în măruntaiele oțelăriei din Mariupol.
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina