- Experții avertizează că tăcerea în ceea ce privește suferință și retragerea în muncă doar adâncesc trauma și cresc riscul de stres posttraumatic.
Creștere de 30%
Vânzările de antidepresive în Rusia au atins un nivel record în această iarnă. Rușii au cheltuit aproximativ 3 miliarde de ruble, peste 33 de milioane de euro, pe aceste medicamente, cu 30% mai mult decât anul trecut.
Conform datelor citate de Vedomosti, de la începutul anului rușii au cumpărat 3,2 milioane de cutii de antidepresive, cu 15% mai mult decât în 2023. O altă companie care compilează date a raportat o creștere de 24,5% față de anul trecut.
Cele mai populare medicamente sunt Duloxetina, Escitalopramul și Sertralina.
„Jumătate de an nu am putut dormi bine, eram epuizată. Psihologul meu mi-a spus că nu mai putem amâna, că e timpul”, spune Tatiana, medic într-un spital din Sankt Petersburg. Ea consideră că a trecut la antidepresive din motive personale, dar „anxietatea generală cauzată de război a contribuit la starea mea”.
„Seara îți îneci durerea în alcool”
Elena, asistent social din Pskov, a început să ia antidepresive tocmai din cauza războiului: „Dimineața, când te trezești, deschizi canalele de Telegram, și gata, ești distrusă. Pur și simplu trăiești în iad în fiecare zi și seara îți îneci durerea în alcool. Și a doua, zi dimineața e la fel”, descrie ea lupta cu situația de război.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_97a4325ac79cb187785293b66c5a3de7.jpg)
Psihologii avertizează că tăcerea forțată despre suferință și retragerea în muncă doar adâncesc trauma și cresc probabilitatea tulburării de stres posttraumatic în lunile sau în anii următori.
Predominanța depresiei față de anxietate, observată la ruși, este caracteristică pentru experiența pe termen lung a amenințărilor dificil de gestionat.
39% dintre ruși au depresie
Într-un sondaj din decembrie al Institutului de Psihologie al Academiei Ruse de Științe, 39% dintre respondenți au raportat simptome de depresie și 24% simptome de anxietate greu de gestionat.
Bunăstarea psihică este cea mai scăzută în rândul tinerilor de 18-24 de ani, al respondenților din orașele mari și al rușilor cu venituri mici.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_442e1d7e5de0e81ba7eb12213daafa65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_f718ab0a097fa424254a7df4d5714081.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9cf95cf3942fcdfec93b4c9f5bd23a52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_47a1cd665e34dc063cde3cfae2078bf0.jpg)