Dedolarizarea a devenit un subiect la modă pe fondul creșterii puterii blocului BRICS și a creșterii datoriei SUA, notează Kitco.com, site specializat în minerit, metale prețioase și criptomonede.

„Oamenii nu văd adevărata «dedolarizare» în curs”, a scris Nassim Taleb într-o postare pe rețeaua socială X, fostul Twitter. „Nu este vorba (despre) decontări comerciale. Tranzacțiile sunt etichetate în dolari, ca monedă ancoră, dar băncile centrale (în special BRICS) au stocat, adică și-au plasat rezervele în aur”, a scris el.

  • Statele BRICS sunt Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud. De curând, acestea au invitat și alte state să facă parte din grup, respectiv Argentina, Egipt, Etiopia, Iran, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, conform Al Jazeera. Argentina a respins invitația.

„Aurul a crescut cu ~30% de la an la an”, a subliniat Taleb. Într-adevăr, la prețul de luni de 2.586 de dolari pe uncie, aurul este cu 33,42% peste nivelul din urmă cu un an.

Trecerea la aur, accelerată de războiul din Ucraina

Luke Gromen, fondator și președinte al Forest for the Trees (FFTC LLC), o firmă de cercetare economică, a postat un grafic, menționând că trecerea la aur „se întâmplă în liniște de 10 ani, dar a devenit mult mai zgomotos după sancționarea din 2022 a rezervelor valutare rusești”.

În 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, SUA și vestul Europei au impus sancțiuni dure Moscovei, inclusiv blocarea rezervelor băncii centrale aflate în Occident. Concomitent, au fost impuse sancțiuni dure unor companii ruse, ceea ce mai departe a dus la o cursă a firmelor rusești de a evita comerțul în dolari, pentru a evita ca banii lor să fie blocați.

Două treimi din comerțul mondial se fac în dolari. Dar discuțiile despre trecerea de la dolar au fost în creștere în ultimii câțiva ani. Decizia de a îngheța activele rusești după ce țara a invadat Ucraina a servit drept semnal de alarmă pentru cei care dețineau o mare parte din rezervele lor în titluri de trezorerie americane.

Dolarul, comparat cu o schemă piramidală

Analistul geopolitic și financiar Angelo Giuliano a postat același grafic ca și Gromen, spunând: „De-dolarizarea se întâmplă”.

„În loc să cumpere datoria SUA, țările cumpără aur”, a adăugat el. „Schema Ponzi a dolarului american se prăbușește… privilegiul exorbitant al SUA de a tipări cantități nesfârșite de hârtie igienică s-a terminat. Aurul a atins un maxim istoric astăzi (12 septembrie – n.r.). +30% performanță anuală. Doar începutul”, a scris Giuliano.

Referindu-se la afirmația lui Taleb conform căreia tranzacțiile sunt etichetate în USD, autorul Richard Turrin, expert în inovație și digitalizare, a observat că „procentul ridicat al dolarului în decontările comerciale este din ce în ce mai lipsit de sens”.

Acesta spune că „1) deținerile de aur arată stocarea rezervelor și 2) migrarea comerțului către monede alternative nu este înregistrată în statisticile SWIFT”.

„Statele Unite vor promova procentul ridicat de utilizare a dolarului în comerț până la capăt”, a afirmat Turrin.

Băncile centrale vor mai mult aur

Potrivit sondajului 2024 privind rezervele de aur ale băncilor centrale realizat de Consiliul Mondial al Aurului, 29% dintre respondenți intenționează să își majoreze deținerile de aur în următoarele 12 luni, cel mai ridicat procent de la începutul sondajului în 2018.

În plus, 62% dintre respondenți consideră că ponderea dolarului în totalul activelor de rezervă va scădea în următorii cinci ani, față de 55% în 2023.

Potrivit sondajului, diversificarea crescândă în aur vine pe măsură ce băncile centrale văd o schimbare din ce în ce mai mare pe piețele financiare globale, deoarece rolul SUA ca monedă de rezervă a lumii continuă să scadă.

Scăderea dobânzilor

Și cum se așteaptă ca Rezerva Federală să înceapă săptămâna aceasta să reducă ratele dobânzilor, mulți analiști consideră că aceasta este o dovadă suplimentară a slăbirii dolarului, ceea ce ar putea avea un impact pozitiv asupra prețului aurului.

„Credem că mult-așteptata reducere a ratei Fed va duce aurul la noi maxime”, a declarat Ewa Manthey, strateg de mărfuri la ING, într-o notă.

„Alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie vor continua, de asemenea, să contribuie la impulsul ascendent al aurului până la sfârșitul anului, în opinia noastră”, a mai spus aceasta.

Războaiele pun paie pe foc

„Geopolitica va rămâne, de asemenea, unul dintre factorii cheie care determină prețurile aurului”, a adăugat ea. „Războiul din Ucraina și cel din Orientul Mijlociu și tensiunile dintre SUA și China sugerează că cererea de refugiu va continua să susțină prețul aurului pe termen scurt și mediu. De asemenea, se așteaptă ca băncile centrale să continue să își majoreze deținerile, ceea ce ar trebui să ofere sprijin”, conform reprezentantei ING.

„Acum vedem aurul la o medie de 2.580 de dolari în trimestrul al patrulea, rezultând o medie anuală de 2.388 de dolari”, a mai arătat Manthey. „Impulsul ascendent al aurului va continua anul viitor, cu prețuri 2025 în medie de 2.700 de dolari”, a conchis aceasta.

Citigroup vede aurul la 3.000 de dolari pe uncie în 2025

În schimb, analiștii băncii americane Citigroup spun că achizițiile agresive ale băncilor centrale, stagflația și o recesiune globală vor duce cotațiile metalului prețios la 3.000 de dolari pe uncie și petrolul la 100 de dolari pe baril, conform CNBC.

În acest moment, petrolul se tranzacționează cu 69 de dolari pe piața americană și cu 71,94 dolari pe baril la Londra.

 
 

Urmărește-ne pe Google News