Turnul de apă din Bihać, Bosnia, care a fost folosit odată pentru a alimenta trenurile cu abur ce traversau fosta Iugoslavie, adăpostește acum migranți care încearcă să traverseze periculoasa rută balcanică. Aceștia visează să ajungă în Croația, vecina Bosniei și Herțegovinei, și, în final, în Uniunea Europeană. Pentru mulți dintre ei, acest turn simbolizează o etapă în drumul lor spre libertate, un refugiu temporar în călătoria lor riscantă.

Zhang, un migrant chinez, a ajuns în Bosnia în aprilie împreună cu cei doi copii ai săi mici. Călătoria lor, pe care o descrie ca „un drum către libertate”, a început cu luni înainte în Langfang, un oraș din provincia Hebei, nordul Chinei.

Zhang intenționa inițial să ajungă în SUA, dar a rămas blocat după ce Spania i-a refuzat intrarea în timpul unei escale în Singapore. Fără un plan de rezervă, un cuplu ceh binevoitor l-a sfătuit să încerce Europa.

Astfel, a zburat spre Belgrad, sperând să ajungă în nordul Europei pentru libertate și oportunități de muncă. Povestea sa reflectă o tendință mai largă: cererile de azil ale chinezilor în țări precum Germania și Olanda au crescut semnificativ în acest an. Deși unii angajați ai centrelor de primire a migranților din Bosnia le sugerează să aplice pentru azil local, mulți, precum Zhang, rămân hotărâți să ajungă în Europa de Vest.

Represiunea politică din China a devenit insuportabilă

Zhang și familia sa au traversat patru țări, au cheltuit mii de lire și au avut de-a face cu poliția croată, cunoscută pentru duritatea ei. În prezent, se află într-un centru temporar de primire a migranților la marginea orașului Sarajevo.

Zhang se teme să se întoarcă în China, unde crede că ar fi trimis fie la un spital de psihiatrie, fie în închisoare. Această teamă l-a împins să își riște viața pe o rută atât de periculoasă.

În ciuda faptului că mulți din tabără provin din țări sfâșiate de război, precum cele din Orientul Mijlociu, povestea lui Zhang este diferită. El a avut o viață stabilă în China, cu un loc de muncă bine plătit, dar represiunea politică a devenit insuportabilă pentru el și familia sa.

Numărul migranților chinezi care încearcă să traverseze granițele ilegal a crescut semnificativ în ultimii ani

Zhang a încercat de patru ori să traverseze granița în Europa, dar de fiecare dată a fost prins de poliția de frontieră croată și trimis înapoi în Bosnia. Într-una dintre încercări, au campat peste noapte într-o pădure de lângă Metković, un oraș din sudul Croației, dar au fost din nou prinși.

Zhang recunoaște că acest mod de a călători este plin de riscuri, dar spune că nu ar fi plecat din China dacă ar fi fost în siguranță. El explică că tot ce face este pentru copiii săi, care nu ar avea niciun viitor în China.

Potrivit poliției de frontieră din Bosnia, numărul migranților chinezi care încearcă să traverseze granițele ilegal a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2022, doar doi chinezi au fost prinși încercând să traverseze, în timp ce în 2023 numărul a crescut la 148. Acești migranți sunt de obicei returnați în Bosnia în baza unui acord bilateral cu Croația, iar tendința este în creștere.

Situație similară în SUA

În paralel, numărul migranților chinezi care încearcă să traverseze granița de sud a Statelor Unite a devenit, de asemenea, un subiect politic important, autoritățile americane deportând peste 100 de migranți într-un zbor charter recent.

Una dintre rutele periculoase pe care tot mai mulți migranți chinezi le urmează este Pasajul Darién, un coridor riscant care leagă America de Sud de America Centrală, până la granița de sud a Statelor Unite. Deși folosit tradițional de latino-americani, numărul cetățenilor chinezi care încearcă această călătorie a crescut semnificativ. În primele șase luni din 2024, 24.367 de chinezi au fost reținuți la granița dintre SUA și Mexic, o creștere dramatică față de anii anteriori.

Această creștere se datorează, parțial, călătoriei fără viză permisă anterior prin Ecuador, o politică suspendată în iunie din cauza creșterii numărului de sosiri din China. Cu toate acestea, când o rută se închide, migranții găsesc adesea altele noi, continuând călătoria pe trasee alternative.

Intensificarea migrației chineze este determinată, în mare parte, de expansiunea rapidă a statului de supraveghere din China și de perspectiva economică sumbră, spune David Stroup, lector de politică chineză la Universitatea din Manchester, pentru The Guardian.

 
 

Urmărește-ne pe Google News