„Rutele migrației trec tot mai mult prin România și Bulgaria”, spune un raport oficial al Austriei, cu puțin timp înainte de decizia Schengen

Ministerul de Interne de la Viena a prezentat miercuri seară un raport privind migrația din Europa, care spune, printre altele, că „rutele de trafic trec din ce în ce mai mult prin România și Bulgaria”, scrie publicația austriacă Kurier.

Austria intenționează să voteze azi, la Consiliul JAI de la Bruxelles, împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen.

„Atât România, cât și Bulgaria fac parte din rutele de trafic care afectează Austria”, a declarat Gerald Tatzgern, șeful unității de combatere a traficului din cadrul Biroului Federal de Poliție Criminală, potrivit unui comunicat al Ministerului de Interne.

Acest lucru a fost dovedit, a spus acesta, de interogatoriile migranților și ale traficanților arestați, dar și de rezultatul evaluării datelor geografice a peste 400 de telefoane mobile confiscate.

România este considerată o frontieră ușor de trecut

În rândul grupurilor de traficanți, Bulgaria este considerată o țară de tranzit, în care traficul ulterior este organizat prin Serbia sau România, spune raportul. Românii, mai precizează analiza autorităților austriece, se află pe locul patru în topul celor 10 naționalități ale traficanților din Austria.

Recomandări

Un posibil scenariu în războiul dintre Rusia și Ucraina. Sergiy Gerasymchuk, expert ucrainean în securitate: „Numai epuizarea ambelor părți poate duce la o încetare viabilă a focului” | Interviu

În comparație cu Ungaria, România este considerată o frontieră ușor de trecut și, prin urmare, este adesea aleasă ca rută din Serbia spre Ungaria. Iar măsurile luate la frontieră în Grecia conduc în mod repetat la o schimbare a traseului către frontiera turco-bulgară, mai spune raportul.

Ministerul austriac de Interne mai spune că Bulgaria și România au fost, de asemenea, menționate frecvent în cadrul interviurilor.

Potrivit sondajului, 78% dintre afgani numesc Bulgaria ca fiind prima țară UE în care au ajuns. La fel, două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre persoanele din Bangladesh declară că au călătorit prin România.

Citește și:  Ce este Spaţiul Schengen şi ce înseamnă aderarea la acesta

Cererile de azil: creștere de peste 200%

Austria, care este prima țară de destinație a migranților ce sosesc pe rutele balcanice, se simte puternic afectată de creșterea numărului de migranți. Potrivit Ministerului de Interne, până la sfârșitul lunii octombrie fuseseră depuse 89.867 de cereri de azil, ceea ce reprezintă o creștere de peste 200% față de anul precedent.

În 2022, peste 100.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria. Potrivit autorităților, aproximativ 75.000 dintre aceștia nu fuseseră înregistrați anterior și, prin urmare, nu au fost verificați.

Recomandări

Guvernul Colectiv. La nouă ani de la tragedie, demisionarul Victor Ponta și colegii lui de cabinet sunt în continuare în prim-planul politicii

Proporția migranților care intră în Austria din Balcanii de Vest prin Grecia este de 20%. Este vorba în principal de persoane din Pakistan, Somalia și Bangladesh, spune raportul oficial al Vienei.

40% au venit din Turcia prin Bulgaria, în principal persoane din Afganistan, Siria, Maroc, Egipt și Somalia.

Alți 40% intră în regiunea balcanică cu avionul, fără viză, în special indieni, turci și bangalezi.

Ruta suplimentară prin România, mai spune raportul, este, de asemenea, importantă pentru sosirile aeriene prin Belgrad, spune analiza oficială a Ministerului austriac de Interne.

Ce spun datele UE

O corelare a datelor austriece cu cele publicate de agenția oficială a UE, Frontex, este dificilă, dar acestea din urmă sugerează totuși că România nu se află pe principala cale de trazit spre Austria a migranților.

Cel mai recent raport, care se referă atât la hotarele terestre, cât și la cele maritime și aeriene, arată că ruta Balcanilor de Vest continuă să fie, de departe, cea mai folosită. 

Balcanii de Vest au adus în UE un număr de 139.000 de migranți, față de 93.000 câți au venit pe traseul Mediteranei Centrale sau 14.000 prin Africa de Vest. Ruta Europei de Est a fost folosită de 5.700 de oameni.

Recomandări

Maia Sandu obține o victorie a la Pirus: o victorie importantă care anunță un an foarte greu

Prin România au trecut 0,2% din acești oameni, pasagerii suferinzi ai rutei Balcanilor de Vest. În toate cifrele discutăm despre migrația descoperită, cea reală fiind mai mare.  

În perioada ianuarie-noiembrie 2022, rutele prioritare interstate ale migrației ilegale spre UE au fost:

• Ungaria – Serbia 41% din total
• Macedonia de Nord – Serbia 21%
• Grecia – Macedonia de Nord 11%
• Bosnia și Herțegovina – Croația 3,7%
• Bulgaria – Serbia 3,2%
• Toate celelalte rute 7,2%

Cifrele arată că până și Croația, care a primit acceptul cabinetului Austriei pentru aderarea la Schengen, are un tranzit mai mare de migranți ilegali decât România, de aproximativ 15 ori mai mulți. 3.867 de oameni au intrat prin Croația în trimestrul trei al lui 2022, doar 184 prin România, pe ruta Balcanilor de Vest. 

Pe datele existente, oricum ar face guvernul vienez calculele, România nu participă semnificativ la stresul societății de aici în privința migrației ilegale.

Urmărește-ne pe Google News