S-a publicat motivarea CCR pentru alegerea ilegală a lui Meleşcanu la şefia Senatului. Începe bătălia pentru al doilea post în stat

Reamintim că Teodor Meleşcanu, la acea vreme senator ALDE, a fost susţinut pentru şefia forului legislativ de către PSD, şi nu de către grupul parlamentar din care făcea parte

Mai mult, ALDE a avut un alt candidat, astfel că, la vot au apărut doi candidaţi din acelaşi partid, dar susţinuţi de partide diferite.

CCR a admis sesizarea de neconstituționalitate formulată de un număr de 33 de senatori, membri ai grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, Partidului Alianța Liberalilor și Democraților și Uniunii Democrate Maghiare din România, precum și de senatori neafiliați şi a decis că Hotărârea Senatului României nr.36 din 10 septembrie 2019 pentru alegerea președintelui Senatului este neconstituțională.

Curtea a constatat, potrivit motivării, că Hotărârea Senatului României nr.36 din 10 septembrie 2019 prin care senatorul Teodor Meleșcanu a fost ales președinte al Camerei, din poziția de candidat propus de un alt grup parlamentar decât cel al cărui membru era, contravine prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5) care consacră principiul legalității și al supremației Legii fundamentale, ale art.8 alin.(2) și art.64 alin.(1), (3)și (5) care consacră principiul pluralismului politic și principiile activității parlamentare.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

Judecătorii CCR spun că un grup parlamentar, dacă decide să facă o propunere, aceasta nu poate viza decât un senator care este membru al respectivului grup politic, pentru că numai unui membru i se poate retrage sprijinul politic acordat la momentul propunerii și votului.

„Într-o interpretare contrară, s-ar ajunge la situația în care retragerea sprijinului politic de către grupul parlamentar din care face parte să nu mai poată conduce la pierderea funcției obținute prin susținere politică, împrejurare care ar echivala cu lipsirea de efecte juridice a normei cuprinse în art.32 alin.(3) din Legea nr.96/2006, ceea ce este inadmisibil”, mai spune CCR.

Teodor Meleşcanu şi-a depus demisia, la începutul sesiunii parlamentare, în urma deciziei CCR, şefia Senatului fiind preluată, interimar, de social-democratul Titus Colăţean.

Cine sunt favoriţii la şefia Senatului

În urma publicării motivării CCR, Biroul Permanent al Senatului urmează să demareze alegerea unui nou preşedinte.

Până în prezent, şi-au anunţat candidaturile Alina Gorghiu, din partea PNL şi Vlad Alexandrescu, din partea USR.

La PSD sunt mai mulţi senatori care râvnesc acest post, astfel că urmează o decizie, în grupul parlamentar.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Sunt vehiculaţi pentru şefia Senatului atât Titus Corlăţean, actualul interimar, cât şi Robert Cazanciuc sau Şerban Nicolae. Şi Ecaterina Andronescu este pomenită, în negocierile interne din partid.

Urmărește-ne pe Google News