• Aparatele radar pot fi puse exclusiv pe mașini ale poliției rutiere care sunt inscripționate și poziționate astfel încât să poată fi văzute de șoferi. Radarele pot fi folosite staționar sau în mișcare.
  • Radarele mobile, de tip pistol, pot fi folosite la o distanță maximă de 10 metri de mașina de poliție inscripționată și staționată în loc vizibil.
  • Polițiștii rutieri pot constata contravențiile și pot da amenzi șoferilor vitezomani doar dacă poartă uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive.
  • Pentru amenzile de până la 20 de puncte-amendă, respectiv până în 2.900 de lei, șoferul poate achita pe loc polițistului rutier jumătate din minimumul amenzii. Punctul de amendă este acum 145 de lei.
  • Zona în care sunt amplasate mașinile cu radar nu trebuie însă semnalizată prin panouri de atenționare.
  • Pentru șoferul care a fost surprins de radar circulând cu viteză, procesul-verbal nu se poate încheia în lipsa contravenientului.

Deciziile aparțin Curții Constituționale și sunt definitive. Parlamentul urmează să scoată prevederile găsite neconstituționale din articolul 109 al Ordonanței de Urgență 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, așa cum a fost acesta modificat în iulie.

Ce e neconstituțional și trebuie scos din OUG

Judecătorii CCR au decis, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituționale alineatele 6-11, 13 și 14 ale articolului 109 din OUG 195/2002.

Printre prevederile care urmează să fie scoase de Parlament din OUG sunt:

  • În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staționare sau pe suporții amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenței acestora în zona drumului public prin panouri de atenționarea, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 de metri în localitate și cu minimum 2.000 de metri în afara localității, dar nu mai mult de 1.000 de metri în localitate și 4.000 de metri în afara localității față de radar.
  • Procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
  • Contravenientul poate achita în termen de cel mult două zile lucrătoare de la data primirii procesului verbal de constatare a contravenției jumătate din minimumul amenzii prevăzute de lege. Această prevedere a fost declarată neconstituțională, în condițiile în care cu câteva luni în urmă a fost aprobată o lege care stabilește că amenda de circulație se poate plăti la jumătate în 15 zile, nu în două zile.

Ce spun inițiatorii modificărilor din legislația rutieră

Deputații PNL Ioan Bălan și Florin Roman, inițiatorii modificărilor aduse articolului 109 din OUG 195/2002, spuneau că actul normative trebuie să aibă și rol de prevenire a accidentelor și de responsabilizare a șoferilor, nu doar de sancționare a lor. Ei menționau că mare parte dintre polițiștii de la rutieră „sunt constrânși, pe linie ierarhică, să «colecteze», săptămânal sau lunar, norme de amenzi”, astfel că totul s-a transformat „în fenomenul nedorit al vânătorii de contravenienți”.

Florin Roman a declarat, pentru Libertatea, cum vede decizia Curții Constituționale:

„Din punctul meu de vedere, este o decizie corectă, o decizie pe care o aşteptam. Decizia CCR confirmă proiectul pe care l-am depus împreună cu domnul deputat Ioan Bălan, de la Suceava.

Sunt declarate neconstituţionale următoarele chestiuni:

  • nicio maşină radar nu mai poate sta în locuri ascunse, ci în locuri vizibile, la vedere;
  • aparatele radar nu mai pot fi montate decât pe maşini omologate, purtând înscripţiile Poliţiei;
  • pistolul radar nu mai poate fi folosit decât de la o distanţă de până în 10 metri, de agentul constatator;
  • cei care primesc 20 de puncte amendă pot plăti pe loc jumătate din amendă, la agentul constatator”.

Deputatul liberal a precizat că au fost declarate neconstituţionale acele articole referitoare la presemnalizarea radarelor, amendamente care au fost depuse la Comisia de transporturi de către deputatul PSD Cătălin Rădulescu şi de un deputat de la UDMR.

Florin Roman a precizat că, după decizia CCR, proiectul se întoarce la Parlament, membrii Comisiei de transporturi vor scoate articolele declarate neconstituţionale şi vor trimite legea, cu prevederile constituționale, la promulgare.

Deputatul PSD Cătălin Rădulescu, iniţiatorul amendamentului care prevede presemnalizarea radarelor fixe, spune că nu renunţă la această prevedere şi că va căuta o soluţie astfel încât să fie constituţională.

„O să insistăm în Parlament, pentru că nu este în regulă. Noi vrem să punem în practică legislaţia în materie care există şi în Vest. Şi în Italia, şi în Franţa, toate radarele sunt presemnalizate. Până la urmă, vrem să fim în UE sau nu? Eu am fost în alte ţări din Vest şi am mers cu viteză, pentru că erau panouri pe care se scria că peste 30 de km este radar. Nu sunt puse haotic. Asta înseamnă prevenţie, în fapt. Dacă CCR este de acord să nu mai fie ascunse, dar să nu fie presemnalizate, nu am făcut niciun fel de prevenţie. Omul va merge cu aceeaşi viteză mare şi vor fi accidente în continuare”, a spus Rădulescu.

Grupul Poliţiştilor Rutieri din România a atenționat că dacă se va aplica presemnalizarea radarelor, numărul accidentelor rutiere din cauza vitezei excesive va creşte alarmant: „Vor muri peste 2.000 de oameni în anul 2019!”.

Citește și:

EXCLUSIV / Libertatea l-a găsit pe vatmanul care l-a lovit cu tramvaiul pe Mircea Lucescu: „Am primit amenințări cu moartea”

Mariana Mihuț, o viață între teatru și Victor Rebengiuc: „A meritat să rămân cu el”. Actrița împlinește 76 de ani

Urmărește-ne pe Google News