ComenteazăCând activitatea economică e în scădere iar
perspectivele sunt pesimiste, aproape toată lumea este tentată să își restrângă
consumul, uneori chiar mai mult decât o impune o eventuală scădere a
veniturilor. Așa se face că sumele din conturile de economii ajung să crească
încă mai repede decât înainte, în perioadele de prosperitate. Fenomenul este
prezent în majoritatea economiilor dezvoltate și a putut fi remarcat și în
România pentru prima dată în 2010, ca urmare a crizei financiare.
Pe de altă parte, rezultatul acestor abordări
individuale este el însuși dăunător pentru economie. Dacă populația taie din
cheltuieli, asta face ca unele afaceri să meargă mai rău din lipsă de vânzări și
să își concedieze sau să reducă veniturile pentru propriii angajați; lucru care
la rândul său îi face pe aceștia să devină mai precauți și să economisească,
alimentând această spirală la nesfârșit.
Pentru guverne, acesta este unul din argumentele
în urma cărora au ajuns la concluzia că austeritatea nu funcționează și că
metoda cea mai rapidă de scoatere a unei economii din recesiune este acordarea
de stimuli, chiar și cu riscul inflației – tot mai rar materializat. În unele țări
s-a ajuns chiar ca banii să fie plătiți cash către fiecare cetățean. Japonia a
început acestă practică în timpul crizei din 2009, cu plăți echivalente cu
100-200 de dolari, iar SUA a dus-o anul
trecut la o amploare fără precedent – fiecare cetățean adult a primit câte un
cec de 1200 de dolari iar familiile cu copii ceva mai mult, în cadrul CARES
Act, un program cu o valoare totală de 2200 de miliarde de dolari și din
care doar această componentă a costat 300 de miliarde de dolari. Logica din
spatele plăților directe este aceea că ele sunt cele mai predispuse să fie
cheltuite imediat, pentru lucruri de strictă necesitate, și astfel să stimuleze
revenirea economică, în vreme ce restul măsurilor tind să favorizeze
concentrarea și mai mare a capitalurilor, fără efect imediat asupra economiei.
În Europa
nu au fost acordate deocamdată astfel de plăți directe, însă toate țările au
decis ca de data aceasta să încerce să depășească recesiunea nu prin
austeritate ci prin stimulente, în măsura posibilităților. Potrivit unei
analize realizate de agenția de rating Moodys, România a alocat cel mai mic
pachet de stimuli din Europa Centrală și de Est, echivalent cu 4% din PIB, mult
sub Bulgaria și Croația (7-8%), Slovenia și Slovacia (10%), Polonia și Ungaria
(până la 12%) sau Cehia (peste 20%).
Totuși, chiar
și în aceste condiții, România a reușit o performanță remarcabilă: în
trimestrul al patrulea al anului trecut, creșterea economică a fost probabil
(câteva țări nu au raportat încă datele) cea mai mare din UE, de 5,3% față de
trimestrul anterior – mult peste media de doar 0,3% la nivelul întregii uniuni.
Pe tot anul 2020, economia tot a scăzut, cu 3,9%, adică mult mai abrupt decât
estimarea de -1,2% din primăvară dar ceva mai puțin decât cea mai recentă, care
indica -4,2%. Chiar dacă momentul dificil este încă departe de a fi depășit,
evoluția surprinzătoare de pe final de an ar putea fi un semn că România ar
putea reveni pe creștere ceva mai repede decât ar fi putut spera.
Asta
înseamnă că amenințarea falimentelor și a concedierilor masive, a facturilor
întârziate, a tăierilor de salarii la stat sau a creșterilor de taxe este ceva
mai puțin probabilă.
Prin
urmare, apare întrebarea firească pentru bugetul tău de familie: ce să fac, să
cheltuiesc mai mult pentru a cumpăra lucrurile pe care le-am amânat până acum și,
astfel, pentru a contribui la revenirea economiei? Sau să continui să
economisesc pentru cazul că mă voi regăsi de partea greșită a creșterii?
Răspunsul depinde de la o situație la alta:
Când să
economisești
În cazul în care nu ai încă economii care să-ți acopere cel puțin un an de venituri, economisirea este recomandabilă oricând iar spectrul unei recesiuni prelungite poate servi chiar ca o motivație în plus. Despre cum să îți faci o strategie de economisire poți citi în articolul „Bugetul personal, la fel de important precum cel național. Câțiva pași ca să ai bani în buzunar dacă următorul salariu nu mai vine” .
Chiar și
dacă ai economii suficiente pentru măcar un an, în cazul în care locul tău de
muncă sau afacerea ta suferă sau par în pericol de pe urma crizei economice,
este de asemenea o idee bună să strângi și mai mulți bani, lună de lună, până
când economia revine iar pe plus după calculele făcute la un an întreg distanță.
Când să
cheltuiești
Dacă ai economii suficiente pentru măcar un an și perspective financiare solide în continuare, nu-i obligatoriu să economisești mai mult ca înainte. Uneori dimpotrivă – unele lucruri se pot dovedi mai ieftine sau mai ușor de obținut. Dacă, de exemplu, aveai de făcut o renovare pentru care nu găseai meseriași de încredere, acum poate fi un moment bun. La fel stau lucrurile și în cazul investițiilor care îți pot aduce bani mai târziu, fie că e vorba de unele clasice fie de așa-numitele investiții pasive. Despre cele din urmă, poți citi mai multe în articolul „Cum să economisești bani fără să renunți la aproape nimic. Câteva ponturi pe care niciun consilier financiar nu ți le dă”
Chiar și atunci când economiile existente nu sunt mulțumitoare sau chiar lipsesc cu totul, există câteva cazuri în care este de preferat să nu te abții de la cheltuire. În primul rând, problemele de sănătate care riscă să se agraveze ar trebui să le rezolvi cu prioritate. La fel stau lucrurile cu datoriile care riscă să atragă în viitor dobânzi mai mari sau penalități – orice fel de „economie” în astfel de cazuri este una falsă, care va face lucrurile și mai dificile în cazul unei scăderi a veniturilor.
Înscrie-te și tu la cursurile de educație financiară de la Școala de Bani! https://www.scoaladebani.ro/curs-pentru-parinti?utm_campaign=libertatea”