Probleme cu testele antidrog pe care le fac șoferii: Ce spune firma care a vândut către Poliție aparate acuzate că dau rezultate fals pozitive. Cum motivează cazul bărbatului prins cu 7 droguri, apoi „curat” la IML

În două texte publicate în Spotmedia, Cosmin Andreica, președintele sindicatului Europol, a declarat că 30% dintre aparatele drugtest nu sunt folosite de colegii din teritoriu deoarece au o incidență de până la 30% de rezultate fals pozitive.

Spotmedia a publicat și denumirea aparatelor: AquilaScan.

Ele au ajuns la inspectoratele de poliție în 2019 într-un număr de circa 50 de bucăți.

Licitația pe teste antidrog, câștigată de firma din Bihor

Apoi, tot în iunie 2019, Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) a lansat licitația pentru „aparat pentru determinarea prezenței în salivă a substanțelor stupefiante”.

La licitație s-au înscris două firme:

• Drager Safety Romania, reprezentant în țară al nemților de la Dräger – firmă care este singura înscrisă și la licitația lansată în august 2023 de IGPR;
• Dari Technologies, importator al sistemului AquilaScan.

Inițial, valoarea estimată a procedurii era de 2.588.234 de lei.

Recomandări

Metoda lui Marian Vanghelie de a lungi un proces până la prescripție: cere dosare penale pentru 9 magistrați care l-au judecat

În lista factorilor de evaluare, cel mai important era prețul, o pondere de 80%. Astfel a câștigat Dari Technologies. Cu o valoare a contractului de puțin peste 1,43 milioane de lei.

Pe 23 iulie 2020, imediat după primul val al pandemiei de COVID-19, achiziția le-a fost atribuită celor de la Dari Technologies. Firmă cu un singur angajat din județul Bihor. „O afacere de familie, începută în 2002 strict pentru import de aparate etilotest. În ultimii ani am importat și aparate drugtest”, explică, pentru ziar, Richard Benescu, manager și administrator.

Pe site-ul propriu, cele două tipuri de drugtest se vând la următoarele prețuri:

• 17.850 de lei – varianta AquilaScan WDTP-10
• 35.700 de lei – varianta AquilaScan WDTP-80

Aceste aparate identifică, din salivă, până la 9 tipuri de droguri simultan. Specificațiile produsului arată că droguri de risc (de exemplu, canabis) și de mare risc (de exemplu, cocaina) pot fi identificate printr-un test de salivă. 

Recomandări

Viitorul automobilelor pe hidrogen și al hibridelor nu sună bine. Explicațiile a doi experți: „Zilele lor sunt numărate” I Interviu

Au contestat evaluarea la CNSC

Compania Dari Technologies fusese inițial descalificată la acordul-cadru, însă a câștigat la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC), după ce a acuzat că a fost evaluată „tendențios”.

„Considerăm că se va constata de către Consiliu o evaluare tendențioasă a ofertei subscrisei și neprofesionistă a celorlalte oferte de către comisia de evaluare”, se arată în contestația celor de la Dari.

În caiet se vorbea de minimum șase substanțe: amfetamine, metamfetamine, cocaină, benzodiazepine, opiacee și tetrahydrocannabinol (canabis). 

„Nici până în ziua de azi, cei de la IGPR nu au comandat un singur aparat din cele din acordul-cadru, deși noi am dat comanda la fabrică”, spune Benescu. 

Cine este Dari Technologies?

Cui aparține firma

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea: Profilul președintelui – majoritatea românilor și-ar dori un președinte pro-occidental și cu experiență

Firma din Bihor, Oradea, a fost fondată în noiembrie 2002, acum aproape 21 de ani. E deținută de familia Benescu. Richard-Ciprian Benescu este manager și administrator, în timp ce Dana-Nicoleta Benescu este unic asociat, 100%.

Conform datelor de la termene.ro, firma are un singur angajat. Și a avut maximum doi. 

În ultimele date depuse la Registrul Comerțului, pe 2022, firma a raportat o cifră de afaceri de 1,7 milioane de lei și un profit de aproape un milion de lei.

S-a apropiat de cel mai bun an din istoria companiei, 2019, cel în care s-a înscris în licitația pentru aparatele drugtest. Atunci, cifra de afaceri a fost doar puțin mai mare, 1,9 milioane de lei. La fel și profitul, 1,03 milioane de lei.

Conform datelor din declarațiile de avere depuse acum mai bine de un deceniu, Dana-Nicoleta a fost inspector asistent treapta 1, gradația 5 la Direcția Regională pentru Accize şi Operațiuni Vamale Cluj.

Consumabile, pe încredințări directe

Acordul-cadru din 2019-2020 nu este singurul contract al Dari Technologies referitor la aparate drugtest de la AquilaScan.

A fost nevoie și de consumabile (kitul pentru testare, hârtia pentru rezultatul printat etc), care au venit tot de la Dari. „Dacă vă uitați la concurență, ei au vândut mult mai multe decât noi”, spune Richard Benescu, reprezentantul firmei, referindu-se la testele Drager Drugtest 5000.

În ultimii ani, mai multe inspectorate de poliție au cumpărat însă direct de la Dari. 

Iată câteva exemple, din care reiese care sunt județele care au folosit aparate AquilaScan în ultimii ani:

• După cum se observă, cele mai multe contracte au fost în județele Sălaj și Cluj, câte 10.
• Libertatea a identificat, în SEAP, 80 de astfel de încredințări directe.
• Cea mai consistentă cumpărare directă vine de la IPJ Iași, peste 32.000 de lei.

IPJ Maramureș a cerut înlocuirea lor

Pe lista cumpărătorilor de consumabile se află și inspectoratul din Maramureș. Care a cerut, la începutul lui 2023, conform site-ului jurnalistului local Vasile Dale, înlocuirea lor.

Asta din două motive:

• După ce un bărbat depistat pozitiv la 7 droguri a ieșit negativ la testele de sânge;
• După ce, conform IPJ, între 1 noiembrie 2022 și 31 ianuarie 2023 au fost testați 17 șoferi cu drugtest, iar la 8 dintre aceștia, rezultatul a fost eronat. Adică aproape 50%.

Informațiile au fost publicate de site-ul jurnalistului Vasile Dale și de Antena 3, unde Dale este corespondent.

„IGPR nu ne-a cerut niciun aparat din acordul-cadru”

Contactați de Libertatea, cei de la Dari Technologies au răspuns prin Richard Benescu, fondator, administrator și manager al companiei.

– Domnule Benescu, mai multe voci din Poliția Română acuză AquilaScan de o rată de 30%, 50% de rezultate fals pozitive la aparatele drugtest. Ce răspundeți dumneavoastră, ca firma care le-a livrat către IPJ-uri?
– Rata de rezultate fals pozitive nu e o caracteristică demnă de luat în seamă. Nu putem să ne legăm doar de cât de precisă sau imprecisă este o casetă. Există un dispozitiv electronic care interpretează rezultatele obținute pe o casetă de recoltare a salivei. E un sistem din două părți. Dispozitivul electronic și caseta de test, caseta pe care se recoltează saliva de la persoana dorită. După câteva minute se inserează în dispozitivul electronic, care interpretează, stochează, fotografiază și apoi se descarcă. 

– OK, cum puteți explica acea marjă de eroare?
– Sunt mulți factori. Rezultatul fals pozitiv se poate datora mai multor cauze. Nerespectarea protocolului de către polițist. Nu ai respectat protocolul, rezultatul poate fi fals pozitiv. Doi, setarea aiurea a dispozitivului. Există niște setări în dispozitiv. Una, foarte importantă, nu setăm timpul de obținere a rezultatului la 0 secunde. Adică, e ca la testul de sarcină, stai 5-10-15 minute până se evidențiază liniuța. Așa e și la casetele-test. Dacă rezultatul a fost dat instant, n-a avut timp substanța reactivă să se stabilizeze. Iar aparatul citește ceea ce vede. E un dispozitiv care fotografiază caseta de test. El nu face mari șmecherii pe acolo. Dar dacă nu se respectă procedurile…

– Alți factori?
– Mai sunt aspecte. Limitele foarte joase de detecție setate de inspectorate. A impus limite atât de joase la salivă, iar în momentul în care se duce la analiza de sânge există limite mai mari. Este posibil să fie pozitiv la salivă și negativ la urină sau sânge. Vă dau un exemplu. La cocaină. Caseta are o limită minimă de detecție de 20 de nanograme pe mililitru de salivă. La IML se lucrează pe 500 de nanograme pe mililitru. Tu din salivă detectezi și cea mai mică urmă de cocaină, la IML se lucrează cu praguri mult prea înalte. Este logic că va ieși negativ în unele cazuri.

Un ultim aspect ar fi că fiecare serviciu de medicină legală folosește alte branduri de casete. În unele părți se lucrează cu teste din Austria, în altă parte, Marea Britanie. Rezultatele pot fi diferite. Inclusiv pozitiv în urină și negativ în sânge. Au fost cazuri. Și încheiem cu fereastra de detecție. Unele droguri ajung în sânge în câteva ore. E puțin mai complicată tema.

„Am dat 50 și ceva de dispozitive în țară”

– Hai să vedem cum ați ajuns cu aparatele la Poliție. 
– Legat de contractul cu IGPR, nu este vorba de un contract, au fost niște achiziții directe în 2019, fiecare inspectorat județean a cumpărat, după buget, câte aparate și-a dorit. Noi am concurat cu alt furnizor.

– Am observat că e un acord-cadru…
– Întâi au fost achizițiile directe. Produsul nostru corespundea cerințelor din caietul de sarcini. Am vândut produse AquilaScan unde s-a respectat criteriul: prețul cel mai mic. Produsele au fost livrate la inspectorate, au fost vreo 50 și ceva de dispozitive. În acele județe au fost doar aparatele noastre. S-au dat în folosință peste tot în țară și polițiștii n-au știut cum să le utilizeze. Imediat după această veste, de bunăvoie și pe cheltuiala noastră ne-am oferit să plecăm personal la toate inspectoratele la care am livrat echipamente. Jumătate din țară. 

Am luat la pas țara din Bihor, Brăila, Suceava și peste tot. În urma instructajelor, am constatat următoarele: cine a fost interesat a venit. Dar am constatat că în unele județe n-a venit nimeni la instruire, nu pot să spun și numele județelor, în unele a venit gestionarul, în altele a venit și BCCO-ul.

– Însă…
– Alții au spus că nu au nevoie să fie instruiți, pentru ca apoi să ne sune, „domnule, veniți până la noi, că am vrea să ne instruiți și pe noi”. Însă era necesar instructajul. Nu e un etilotest. Apoi, noi le-am setat cum spune producătorul. Însă am primit înapoi produse care erau complet dereglate. Trebuie să stipulez că nu a existat niciun contract de service la aceste dispozitive. 

– Am vrea să știm ce a fost cu acel acord-cadru.
– Tot în 2019 a apărut o licitație de la IGPR pentru 144 de aparate cu același caiet de sarcini. Nu s-a schimbat nimic, nici măcar o literă. Ne-am înscris la licitație, am depus toate documentele. La un moment dat, am observat că am fost excluși din licitație. Le-am scris celor de la IGPR: de ce am fost excluși? Ne-au zis că nu am depus garanția de participare. Am contestat la CNSC, ni s-a dat dreptate. Le-a spus celor de la IGPR să ne repună în licitație. Până la urmă, după ce au încercat să ne pună bețe în roate, am câștigat. 

„Mi-au zis, în 2022, că achiziționarea aparatelor drugtest nu e prioritară”

– Câte drugteste ați mai trimis?
– S-a încheiat acordul-cadru, urma să livrăm în două sau patru tranșe, cum era prevăzut. Deși aveau obligația să ia 144/4, atât era pe semestru, noi am dat comandă pentru 144. Asta era în 2020. Produsele au fost pregătite pentru livrare către România, așteptam comanda de la IGPR. Comanda n-a mai venit niciodată. Marfa i-a rămas producătorului.

– Deci nu ați mai livrat nimic?
– Nu am livrat nici măcar o bucată de dispozitiv. Eronat s-a zis și la televizor că am livrat. Nici până în ziua de azi nu am fost contactați de IGPR. Vrem și noi, din alea 144, 5 bucăți, 10. Nimic. Le-am scris, după un an și jumătate, domnule, ce se mai știe de acel acord-cadru?

– Ce v-au răspuns?
– Răspunsul a fost foarte evaziv. Caut acum și vă citesc: „Ca urmare a adresei din 28 februarie 2022, vă comunicăm faptul că, până în prezent, la nivelul Poliției Române, achiziționarea aparatelor drugtest nu a fost inclusă în priorități, deși în 2020 a fost o prioritate”. Apoi mi-au zis că mă vor informa cu celeritate dacă va fi nevoie. E un răspuns semnat de Marius Dragnea (chestor poliție, n.r.). 

„Procedura de recoltare nu a fost respectată”

– Ne puteți arăta acel document?
– Îl am la dosar. Și nu e singura discuție cu Poliția. M-au întrebat și de ce aparatele mele dau erori așa de multe. După scandalul televizat de la Baia Mare. Cu șoferul cu șapte droguri depistate. Dacă vă uitați, veți observa că, din start, procedura de recoltare a salivei nu a fost respectată. De aceea a dat fals pozitiv la șapte substanțe. Și dacă se droghează omul nu o face cu 7 sau 9 droguri, cum e aparatul. A fost o eroare de manipulare, o eroare a personalului și cam atât. 

– Totuși, cum vă explicați procentajele de fals pozitiv?
– Rezultate pozitive sunt oferite și de concurență. Nu e aparatul nostru oaia neagră. Suceava are, acum, și de la noi, și de la competitor. Dar cică pe ale noastre le-a scos din 2020. Problema e generalizată la nivel național. Produsul nostru a fost demonizat. Vedeți ce județe nu sunt la noi și cereți date de acolo. 

Noua licitație e pe final

– Știm că acum e o nouă licitație în derulare. Nu v-am găsit în licitație.
– Da. Pe 1 august a apărut o licitație cu cel mai mic termen de livrare posibil. Prețul estimat pentru un dispozitiv a fost mult mai mare decât cel încheiat în 2020 cu noi. Nu spun prețul, dar e aproape dublu. Ne-am înscris la licitație, dar termenul de livrare era de câteva zile. Era un termen foarte mic pentru 400 de aparate. Licitația e în derulare, e pe final pe SEAP. S-a încheiat, practic, e un singur ofertant, de la acel ofertant se va cumpăra (Dräger DrugTest 5000, n.r.).

– Dumneavoastră de unde le luați?
– Fabrica este în Shenzhen, China. Exportatorul este din Hong Kong.

– Și care era termenul în care ele ar fi aduse în România din Shenzhen?
– Undeva la 30-40 de zile.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro