Saga studenților români și internaționali la universitățile din Olanda: „Nu mai veniți la facultate, dacă nu v-ați găsit cazare până pe 15 august” 

Universitatea din Amsterdam este clasată pe locul 3 în Olanda și pe locul 66 în întreaga lume în prestigiosul clasament Times Higher Education. În anul școlar 2020-2021, din totalul de 40.000 de studenți la licență și master, 72% au fost olandezi, și 28% străini, conform statisticilor redate de instituție. Este a doua cea mai populară alegere pentru studenții internaționali, întrecută doar de Universitatea din Maastricht, conform datelor furnizate de Statista, un portal de date statistice

Olanda este o destinație din ce în ce mai populară pentru studenți români post-Brexit, oferind universități clasate în topuri mondiale, programe în engleză recunoscute internațional și taxe de școlarizare mici, între 500 și 2.000 de euro pe an, cu tot cu posibilitatea obținerii unui împrumut de la stat.

Pare o opțiune ideală, dacă omitem un singur factor: cazarea. Olanda, și mai ales capitala, Amsterdam, suferă de o criză imobiliară imposibil de înfruntat pentru tinerii studenți internaționali. „Dădeam e-mail la fiecare proprietate care părea că e în bugetul meu, care era în oraș, și care arăta decent. Ori nu mi se răspundea, ori îmi ziceau că nu primesc studenți, ori ziceau că nu mai au loc pentru vizionări, ori era deja dat. Asta chiar dacă dădeam mesaj la două minute după ce se publica anunțul”, povestește, pentru ziar, Alexandra, studentă în anul 2 la Universitatea din Amsterdam.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Universitatea din Amsterdam le-a comunicat studenților săi, cu o lună înainte de începerea anului școlar, să nu vină la facultate dacă nu au găsit cazare până pe 15 august: „Fără garanția unei locuințe, vă veți afla probabil într-o situație nesustenabilă. Asta înseamnă că va trebui să apelați la hoteluri (scumpe) sau la hosteluri, iar această situație va dura probabil o perioadă îndelungată după sosire”.

Mesajul continuă prin a-i îndruma pe studenți prin procesul de a-și anula înscrierea și a primi înapoi banii pe taxe de școlarizare. Universitatea din Maastricht și Universitatea din Utrecht, două orașe care suferă de crize imobiliare similare, au trimis mesaje asemănătoare studenților săi încă din iunie: „Evitați cursurile noastre dacă nu ați obținut cazare înainte să ajungeți”. 

Cercetările arată că în 2021 Amsterdam a suferit un deficit de aproximativ 5.000 de locuințe la prețuri accesibile pentru studenți. Universitatea din Amsterdam recunoaște nevoia de adaptare a pieței pe această nevoie, și încearcă să le ofere viitorilor studenți speranță prin construirea a 3.000 de case pentru studenți în comuna Almere: „E important că se mobilizează să ofere opțiuni, pentru că până acum chiar nu există. Mi se pare ridicol să ai una dintre cele mai mari și bune universități din Europa, dar să lași studenții de izbeliște să se descurce cu cazarea”, menționează Alexandra. Totuși, „Almere e destul de departe de oraș, transportul în comun este scump și se oprește la miezul nopții și, fiind inaccesibil cu bicicleta, îți constrânge viața socială” continuă ea. 

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Alexandra are însă o poveste de succes: a reușit să găsească un apartament cu doar 1.200 de euro pe lună, locuind cu o colegă, prin noroc chior. 

Invitații indecente în oraș în loc de locuință

Povestea Mariei, studentă în an terminal la Universitatea din Amsterdam, nu are același deznodământ fericit: „După 5 luni de căutare, am găsit un agent dispus să mă ajute, dar după ce i-am zis că îmi măresc bugetul la 1.600 euro pe lună a zis că îmi oferă o cameră pe 500 de euro, și vedem noi după. Nu mi-a dat niciun detaliu. Asta după ce m-a întrebat dacă am iubit, că e bine că nu stă în Olanda, mi-a cerut poze cu mine și a zis că mă scoate la cină. Mi-a zis că sunt o domnișoară foarte norocoasă. Acum l-am blocat pe WhatsApp și o să stau la hotel, până găsesc altceva”.

2.500 de studenți sunt în această situație

Maria este doar unul din cei aproape 2.500 de studenți (conform asociației studenților Asva) de la Universitatea din Amsterdam rămași fără cazare. Ce o desparte pe ea de restul este că se află în an terminal – nu are posibilitatea anulării înscrierii la facultate. Când a cerut susținere din partea universității de calibru mondial, a primit sfaturi generice, precum „sfaturi pentru a-ți găsi cazare”, „probabil te-ai uitat deja la cazări în zona metropolitană, te încurajăm să mai cauți” sau „stai cu un prieten sau o rudă”. 

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

Despre cazare în periferiile orașului, Maria o vede ca ultima sa speranță, însă departe de cea ideală: „Din Haarlem, cea mai apropiată comună de Amsterdam, trenul m-ar costa 400 de euro pe lună doar ca să ajung la facultate de 4-5 ori pe săptămână”. 

„Dacă nu reușești să găsești o cameră până la 1 septembrie, poți să alegi să-ți îngheți anul sau semestrul și să revii în februarie”, spune Universitatea. Mariei nu îi este clar dacă măcar în februarie ar reuși să găsească o cameră în Amsterdam, mai ales că de agenți îi e „frică” după experiența trăită. Singura certitudine rămâne dezamăgirea față de o instituție ce și-a asumat educarea și formarea miilor de tineri din peste 100 de țări, care acum își abandonează studenții pe străzile necunoscute ale unui centru economic și cultural european. 

Urmărește-ne pe Google News