ComenteazăDirectorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, a declarat, luni, pentru Libertatea, că lucrările vor cuprinde mai multe operaţiuni, respectiv se va reface şarpanta, o parte din Sala Unirii va fi mansardată fără a i se modifica panta şarpantei, se va reabilita subsolul care prezintă multe infiltraţii, iar pe faţada sălii vor fi aşezate cele două steme ale României, aşa cum au existat în 1922.
Rustoiu a spus că întreaga parte interioară va fi restaurată şi reorganizată astfel încât Sala Unirii va cuprinde doar expoziţii legate de Marea Unire.
Potrivit acestuia, o parte din arcade care sunt acum acoperite cu grund vor fi aduse la forma iniţială când erau acoperite cu aur coloidal.
„Un element foarte important va fi repunerea picturii iniţiale din 1922, realizată de pictorul francez Pierre Bellet. Pictura a fost descoperită acum câţiva ani în depozitele muzeului, iar apoi a fost a fost restaurată la Muzeul Naţional Brukenthal. Practic, Sala Unirii va avea o altă faţă”, a mai spus Rustoiu.
Potrivit acestuia, Sala Unirii va putea fi vizitată o perioadă deoarece în primă fază se va lucra la exterior.
„Când se va trece să se lucreze la exterior, Sala Unirii va fi închisă şi nu va mai putea fi vizitată deoarece nu putem garanta pentru siguranţa vizitatorilor”, a explicat directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Sala Unirii ar urma să fie reinaugurată la 1 decembrie 2018, dată la care se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire.
Sala Unirii, care este inclusă în prezent în Complexul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, este locul în care s-au întâlnit în 1 decembrie 1918 cei 1.228 de reprezentanţi ai românilor din Transilvania, fiind, potrivit istoricilor, un simbol al istoriei românilor. Sala datează din anul 1900, fiind o fostă casină militară, ce aparţinea garnizoanei Regimentului 50 Infanterie al Armatei Austriece şi fusese ridicată între 1898 – 1901 pe locul unei foste ospătării.
Cea mai tristă poveste legată de Sala Unirii este însă cea privind înlocuirea picturii pe pânză din 1920 realizată de pictorul Pierre Bellet.
Opera pictorului francez a împodobit Sala Unirii până în anul 1948, când liderii comunişti ai vremii au considerat că nu mai este reprezentativă şi trebuie înlocuită. Potrivit istoricilor, pictura a fost atunci îndepărtată într-un mod extrem de violent, fiind tăiată cu baionetele, iar bucăţi din aceasta a fost folosită pentru capitonarea uşilor Sălii Unirii.
Din fericire, unii dintre angajaţii muzeului au salvat o parte din pictură şi au ascuns-o în laboratorul de arheologie, unde a fost găsită întâmplător cu câţiva ani în urmă.
Pictura originală avea o lăţime de 158 de centimetri, o lungime de 864 de centimetri şi o înălţime de 432 de centimetri, însă din aceasta s-au mai păstrat doar câteva bucăţi.
Directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Constantin Inel, spune că bucăţile de pânză au fost date specialiştilor Muzeului Naţional Bruckental din Sibiu pentru restaurare.
Potrivit reprezentanţilor muzeului sibian, acesta a fost cel mai mare „proiect de restaurare pictura al laboratoarelor Brukenthal, cu o complexitate fără precedent, atât în activitatea de restaurare a Muzeului, cat si la nivel naţional“.
Picturile restaurate urmează să se întoarcă în Sala Unirii după ce se vor încheia lucrările de restaurare a obiectivului istoric.
Citește și: GALERIE FOTO | Covorul roșu de la Globurile de Aur, dominat de negru. Ținutele alese de vedete
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!