„Salamul de Sibiu” devine al doilea brand tradițional românesc! Este protejat în UE

„Romania are deja protejat Salamul de Sibiu la nivel european, dar protecția intră oficial în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, așa cum prevede regulamentul european. Este pe ultima linie și Telemeaua de Ibănești care ar fi putut fi protejată mai repede pentru că din punct de vedere cronologic s-a depus documentația înaintea ‘Salamului de Sibiu’, dar a fost o contestație a Greciei ca să nu afecteze telemeaua lor. Am clarificat situația și cred că într-o lună cel mult vom primi și pentru acesta. Urmează Novacul afumat”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, potrivit Agerpres.

Anunțul privind înregistrarea ”Salamul de Sibiu” (IGP) ca produs de Indicație Geografică Protejată a fost publicat vineri, 19 februarie, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei Europene din data de 9 februarie 2016.

Conform procedurilor de înregistrare a unei denumiri în Registrul Denumirilor de Origine Protejate și al Indicațiilor Geografice Protejate, nu a fost depusă în termenul legal nicio declarație de opoziție. Producătorii de salam de Sibiu din România sunt Agricola Bacău, Aldis, H&E Reinert, Salsi, Scandia România și CrisTim.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

Primele referiri la Salamul de Sibiu datează de la sfârşitul secolului al 19-lea. Se numea iniţial „salam de iarnă”, pentru că doar în acest anotimp existau condiţiile de umiditate pentru dezvoltarea mucegaiului care înnobileaza acest salam.

Pentru că era exportat în imperiul austro-ungar prin vama de la Sibiu, a luat numele acestui oraş. Sub această denumire apare în reclame şi în meniurile restaurantelor încă din 1895. Acum, Salamul de Sibiu este produs în fabrici din Bacău, Braşov, Covasna, Argeş, Călăraşi, Ilfov, Prahova şi Sibiu. Cinci producători de mezeluri s-au asociat pentru a obţine protecţie la nivel comunitar pentru acest produs.

România avea până vineri doar un singur produs protejat la nivelul UE — Magiunul de prune Topoloveni — care a obținut certificarea IGP în anul 2011, în timp ce Bulgaria, care a intrat în același an în Uniunea Europeană, deținea trei produse cu recunoaștere DOP și 11 cu IGP.

În lucru sunt alte 9 dosare pentru recunoşterea unor produse tradiţionale. Este vorba despre Telemeaua de Mărginimea Sibiului, Brânza de Bran, Cârnaţii de Pleşcoi, Scrumbia Afumată de Dunăre, Brânza de Gulianca, Brânza de Covurlui, Gemul de Rubarbă, Salamul de Nădlac şi Virşli de Brad.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

Potrivit datelor MADR, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).

Urmărește-ne pe Google News