Rentabilitatea băncilor din România este dublă față de media europeană: 15,9% în țara noastră, conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), față de de 7,9%, conform Economica.net.
Concomitent, raportul dintre costuri şi venituri a ajuns în luna august în România la 54,3%, faţă de 61,4%, cât este media UE, mai arată sursa în cauză, care citează date ale Autorității Bancare Europene.
Dobânzile mari și salariile mici, principalele cauze
Victoria Stoiciu, coordonator de programe la Fundaţia Friedrich Ebert România și una dintre vocile stângii din cercetarea românescă, spune că marjele mari ale băncilor se explică prin diferența între dobânzile la depozitele pe care băncile le atrag și cele la creditele acordate.
Indicele ROBOR, în funcție de care se calculează dobânzile la creditele în lei, a ajuns de curând la 8,19% pe an, conform datelor BNR. Acest lucru duce la o creștere a ratelor, în special pentru cei cu credite imobiliare.
Spre exemplu, pentru un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, rata era de 1.267 lei în iulie 2021, când indicele ROBOR la 3 luni era 1,5% și a ajuns la 2.379 de lei în octombrie 2022, la un ROBOR de 8%, conform calculelor Ziarului Financiar.
Dobânzile mari vin ca urmare a majorărilor dobânzii de referință de către BNR, care, la rândul său, este forțată să le crească pentru a tempera inflația.
O altă cauză a rentabilității mari a băncilor din România o constituie salariile mai mici oferite angajaților din țara noastră, comparativ cu cele ale bancherilor din Occident, mai spune Stoiciu.
Concurență mică
Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice, spune că „n-ar trebui să luăm la baionetă” băncile, deoarece România are un grad mic de financiarizare, de 25%, față de peste 50% în Bulgaria și o medie mondială de 90% și de 120% în Statele Unite.
„Cei 15% sunt sub rentabilitatea din alte sectoare. Dacă adunăm toate profiturile de pe 2021 ale tuturor celor 40 de bănci din România vedem că sunt mai mici decât ale unei singure companii petroliere din țara noastră, respectiv Petrom. În IT, rentabilitatea este de trei ori mai mare”, susține Păun.
Nu o să fiu niciodată de acord, ca profesor de economie, cu luarea la baionetă a acestui sector. Acolo (în Vest – n.r.) este concurență mai mare între bănci, dar și între bănci și piața de capital. Noi n-avem de niciunele.
Cristian Păun:
„Dacă sunt privații așa de răi, de ce nu este sistemul bancar de stat mai bun? Avem CEC, avem Eximbank, mai nou avem și Banca Românească și vom avea și Banca de Investiții și Dezvoltare”, se întreabă el retoric.
Marje mai mari în retail
Situația nu este singulară. În retail, marile lanțuri prezente în România au, de regulă, marje de profit mai mari decât grupurile-mamă din Occident.
Grupul francez Carrefour a avut la nivel mondial în 2021 afaceri totale de 81,24 de miliarde de euro și un profit net de 1,072 de miliarde. Marja de profit a fost de 1,31%.
În schimb, în România, subsidiara locală a Carrefour a consemnat anul trecut o marjă de 3,5%. Carrefour România a raportat vânzări totale de 9,39 de miliarde de lei și un câștig net de 329 de milioane de lei.
Și la Auchan, subsidiara din România este mai profitabilă decât grupul-mamă. La nivel global, grupul Auchan a avut anul trecut vânzări totale de 31 de miliarde de euro și profit net de 353 de milioane de euro. Marja de profit este de 1,13%.
În România, Auchan a avut vânzări de 6,33 de miliarde de lei și un câștig net de 85,2 milioane. Marja sa este de 1,34%.
Nu este la fel în toate cazurile: grupul Ahold Delhaize, care deține Mega Image, a avut la nivel global, anul trecut, afaceri totale de 75,6 miliarde de euro și un profit net de 2,2 miliarde de euro. Marja sa globală a fost de 2,91%.
În schimb, Mega Image a avut în România vânzări de 7,46 de miliarde de lei și profit net de 107,7 milioane, adică o marjă de 1,4%.
Kaufland și Lidl, liderii retailului din România
Grupul german Schwarz, care deține lanțurile Kaufland și Lidl, are marje și mai mari în România.
Acesta a anunțat vânzări totale de 133,6 miliarde de euro la nivel internațional, împărțite astfel: 27,3 miliarde de euro pentru Kaufland și 100,8 miliarde de euro în cazul Lidl.
Grupul nu raportează însă și profitul, fiind privat.
În România, Lidl este cel mai mare retailer din țară, cu vânzări totale de 14,87 de miliarde de lei, în vreme ce Kaufland are vânzări de 13,96 de miliarde.
În ceea ce privește profitul, Lidl a avut un câștig net de 737,4 milioane de lei, marja de profit fiind de 5,96%.
Pentru Kaufland România, profitul a fost de 887 de milioane de lei anul trecut, iar marja de profit este de 6,35%.
Victoria Stoiciu spune că în retail salariile sunt apropiate de cel minim, de 1.524 de lei net, în vreme ce prețurile sunt ca în Occident.
În comerț, avem salarii ca în Est și prețuri ca în Vest.
Victoria Stoiciu:
„Asta ne arată că în anumite sectoare, cum e comerțul sau sectorul bancar, există spațiu pentru majorări salariale fără ca asta să ducă la falimentul afacerilor. Doar vom avea marje de profit mai rezonabile, apropiate de cele europene”, a afirmat Stoiciu pentru Libertatea.
Petrom, mai tare ca Exxon
În domeniul petrolier, Petrom a raportat numai în cel de-al doilea trimestru din acest an o creștere de aproape 5 ori a profitului net, de la 979,6 milioane de lei la 4,64 de miliarde de lei.
Marja de profit a Petrom este de 18,18%.
Spre comparație, grupul-mamă OMV a consemnat afaceri de 14,79 de miliarde de euro și un câștig de 2,5 miliarde de euro în același interval, conform raportărilor sale bursiere. Marja sa este de 16,9%.
De altfel, Petrom are o marjă chiar mai mare decât ExxonMobil, cel mai mare grup petrolier american.
Acesta a avut în trimestrul al doilea al acestui an o marjă de profit de 16,04%, după ce a raportat venituri totale de 111,2 miliarde de dolari și un câștig net pentru acționari de17,8 miliarde în al doilea trimestru.
Președintele american Joe Biden a criticat în acest an Exxon, afirmând că a făcut „mai mulți bani decât Dumnezeu”.
Privatizare greșită
Profesorul de economie Cristian Păun explică profitabilitatea mare a Petrom prin faptul că privatizarea companiei a fost făcută greșit de către guvernul Adrian Năstase, în anul 2004.
Statul a vândut atunci Petrom grupului OMV, care a preluat 51% din acțiuni pentru 1,5 miliarde de euro.
Conform lui Păun, greșeala a fost ca statul să privatizeze compania împreună cu toate rezervele de petrol. De asemenea, statul și-a asumat și costurile cu ecologizarea vechilor zăcăminte.
Per total însă, privatizarea a fost pozitivă pentru România, potrivit lui Păun.
În privința marjelor mari din sectorul energetic, cum este cazul la Hidroelectrica și Romgaz, acesta susține că profiturile sunt mari deoarece piața nu este funcțională.
„Vina este tot a statului”, crede profesorul Păun.
Foto: Inquam Photos / Cornel Putan
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
misu50 • 29.10.2022, 11:19
Cu tot respectul, dar eu am o verisoara angajata (caserita) la una din firmele de mai sus si are salariu net de 2950 lei...Nu cred ca undeva la firmele alea exista netul de 1500 lei!