ComenteazăCriticile nu au fost anunțate public, ci în ședința de politică monetară din data de 7 noiembrie. Minuta acesteia a fost ulterior făcută publică. Minuta nu prezintă exact cine a luat cuvântul și ce a spus, ci doar prezintă liniile generale.
În această ședință, oficialii BNR au analizat situația macroeconomică și a inflației. În limbaj finanțist, Mugur Isărescu și ceilalți membri ai consiliului au aruncat mai multe săgeți către Guvern.
Iată, așadar care sunt principalele probleme ridicate de către BNR.
Inflația a crescut din cauza supraaccizei la carburanți
”În trimestrul III, creșterea ratei anuale a inflației a fost mai alertă decât se previzionase și că în absența tuturor modificărilor de impozite indirecte, accize și taxe nefiscale, ea s-ar fi plasat în septembrie la 2,6%, marginal deasupra punctului central al țintei staționare”.
În traducere, BNR spune aici că dacă Guvernul nu majora accizele la carburanți, atunci inflația, adică scumpirile, ar fi fost mai mică/mici.
Am putea avea taxe mai mari din 2018
”Incertitudinile ce marchează proiecțiile componentelor exogene ale IPC sunt în creștere, mai ales în cazul tarifelor energiei electrice și gazelor naturale, precum și în cel al sistemului de impozite indirecte, care ar putea fi reconfigurat în contextul elaborării/aprobării proiectului de buget al anului 2018, deocamdată nefinalizat”.
Pe românește, putem să ne trezim cu taxe mai mari din 2018, dar și cu prețuri mai mari la electricitate și gaze.
Politica fiscală a Guvernului, criticată dur
”Ca argumente adiționale au fost invocate riscul creșterii peste așteptări a gradului de pro-ciclicitate a politicii fiscale și a celei de venituri în 2018, sau cel de accentuare a caracterului suboptim al structurii cheltuielilor bugetare în ipoteza în care deficitul fiscal ar fi limitat totuși la 3% din PIB, dar pe seama continuării diminuării cheltuielilor pentru investiții, cu implicații adverse asupra potențialului de creștere a economiei pe termen mediu, precum și a deficitului de cont curent.
Au fost menționate și incertitudinile circumscrise strategiei fiscale în general, precum și noului pachet de măsuri fiscale și salariale, de natură să deterioreze sentimentul investitorilor față de economia și piață financiară locală și să sporească prima de risc atașată, implicit să afecteze evoluția cursului de schimb al leului. S-a făcut referire și la riscurile la adresa perspectivei inflației venite din direcția unei potențiale creșteri mai ample a costurilor firmelor, concomitent cu o restrângere a marjelor lor de profit, în principal sub influența noilor măsuri fiscale și a tensionării pieței muncii”.
Traducere: există incertitudini din cauza politicilor salariale și fiscale ale Guvernului, iar acestea pot afecta cursul de schimb și firmele.
Reaminitm, Guvernul a decis săptămâna trecută trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Pentru ca salariile celor din mediul privat să nu scadă, este necesar ca firmele să majoreze salariile brute ale angajaților.
De asemenea, simulările arată că pentru programatori, cercetători și persoane cu dizabilități salariile vor scădea cu 10%.
Veniturile populației ar putea fi afectate, iar absorbția de fonduri europene este ”anemică”
”Au fost semnalate potențiale efecte contractioniste exercitate asupra economiei – în principal pe calea afectării costurilor și încrederii mediului de afaceri, precum și a dinamicii venitului disponibil real al populației – de noul pachet de măsuri fiscale și salariale, precum și de eventuale măsuri corective suplimentare aprobate în contextul construirii proiectului de buget al anului 2018.
A fost punctat de asemenea riscul prelungirii caracterului anemic al absorbției fondurilor europene aferente cadrului financiar 2014-2020. Din perspectiva mediului extern, a fost evidențiată posibilă evoluție sub așteptări a inflației în zona euro, în pofida unei eventuale creșteri economice mai robuste pe termen scurt în statele europene și pe plan global”.
Traducere: este posibil ca măsurile Guvernului să ducă la reducerea veniturilor disponibile ale populației. De asemenea, absorbția de fonduri europene este foarte slabă.
Pe lângă Mugur Isărescu, în Consiliul de Administrație al BNR se mai găsesc: Florin Georgescu, Gheorghe Gherghina, Liviu Voinea, Eugen Nicolaescu, Marin Dinu, Virgiliu-Jorj Stoenescu și Agnes Nagy.