Salvaţi Copiii: Aproape un sfert din mamele adolescente din UE sunt din România. Cu ce probleme grave se confruntă gravidele din mediul rural

„Vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru mamă, cât și pentru nou-născut. (…) Sarcina în adolescenţă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. În România, 16.470 de adolescente au devenit mame în anul 2020”, arată Salvați Copiii.

În 2019, dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în România, 749 au provenit de la fete sub 15 ani și 17.933, de la adolescente cu vârsta între 15-19 ani. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente.

De altfel, țara noastră contribuie cu aproape un sfert din mamele sub 18 ani (23%) din toată Uniunea Europeană, potrivit datelor Salvați Copiii.

Județele cu cele mai multe mame adolescente în 2020 sunt, potrivit datelor temporare INS:

• Mureș – 871
• Dolj – 723
• Brașov – 695
• Iași – 656
• Bihor – 614
• Bacău – 586
• Constanța – 556
• Argeș – 489
• Dâmbovița – 480
• Sibiu – 479

Județele cu cele mai puține mame adolescente:

• Caraș-Severin – 220
• Brăila și Mehedinți – 213
• Gorj – 190
• Tulcea – 175

Două probleme majore pentru mamele din mediul rural

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Potrivit organizației, sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

Datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor (74%) dintre gravidele sau mamele din aceste comunități rurale defavorizate afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului.

Pe lângă veniturile modeste, mamele adolescente din mediul rural se confruntă cu o problemă și gravă: multe dintre aceste nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului.

Mediul din care provine mama, gradul de educaţie şi veniturile familiei determină proporţional accesul la servicii medicale, şcolarizare şi perspective de integrare în societate, atât pentru tânăra mamă, cât şi pentru copilul ei. Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate.

Salvați Copiii România:

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la automedicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

Cum stă România în privința mortalității infantile

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Organizația mai spune că principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide.

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020, conform datelor temporare INS, (6,2/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Salvați Copiii România:

Eforturile organizației pentru dotarea maternităților

Salvaţi Copiii România spune că, în ultimii 11 ani, a investit peste şapte milioane de euro în dotarea a 102 unităţi medicale din toate judeţele ţării cu 940 de echipamente medicale, care au ajutat la supravieţuirea şi tratarea a peste 140.000 de copii. O parte din aceste fonduri a fost colectată de la companii care au înțeles că sprijinirea maternităților din România este o prioritate socială.

Organizația a accelerat în 2021 programul de susținere a sănătății mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate la nivel național.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

În București, șase unități medicale au fost dotate cu aparatură și echipamente medicale în valoare totală de 742.398,80 de euro. Astfel, au fost donate Spitalului Grigore Alexandrescu din Capitală două ambulanțe performante și aparatură medicală de ultimă generație.

Totodată, Salvați Copiii a renovat și modernizat integral secția Obstetrică-Ginecologie I a Maternității Polizu și a demarat un proces de reabilitare a Blocului Operator și a Secției de Terapie Intensivă ale aceleiași unități medicale.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro