Președintele Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, explică pentru cititorii Libertatea de ce 21% din școli nu sunt pregătite să-i primească pe elevi, adică să se încadreze în scenariul verde, dar și cum este să faci ore remediale pentru 4.000 de copii care n-au avut acces la educația online în ultimele luni.
– Ați solicitat guvernanților să publice ghidurile pentru unitățile de învățământ pe care ar trebui să le urmeze din toamnă. Cât de importante sunt aceste norme?
– Suntem într-un context complicat, cu o rețea de școli ale căror probleme le știm cu toții. Fiecare început de septembrie a dat în presă titluri despre cât de “pregătite“ sunt școlile pentru elevi din punctul de vedere al condițiilor de siguranță și de igienă. Acestor vulnerabilități li se adaugă acum riscurile pe care le ridică pandemia, cât și consecințele dramatice ale restricționării accesului la educația online.
De ce școlile nu sunt pregătite să-i primească pe elevi
– Câteva date concrete, vă rugăm?
– 21% dintre școlile din România nu sunt pregătite să-și primească elevii înapoi. Sunt supraaglomerate, n-au avize sanitare sau încă au WC-ul în curte. Peste 25% dintre elevi învață în școli cu spații insuficiente, iar 47% dintre elevii români au avut acces limitat la educația online din cauza lipsei unui dispozitiv sau a conexiunii la internet.
Fiecare dintre cele trei scenarii în baza cărora fiecare școală va începe cursurile în 14 septembrie trebuie să aibă norme bine definite. Iar acestea trebuie aplicate astfel încât toți copiii să fie protejați sanitar, dar și să aibă acces la educație, în egală măsură.
Mai sunt câteva săptămâni până la începerea școlii, iar în lipsa acestor norme mi-e teamă că vom avea situații dramatice. Elevii sau adulții apropiați lor se pot infecta, dacă nu asigurăm suficienți dezinfectanți și măști, o alternativă microbuzelor aglomerate sau dacă nu vom respecta distanțarea socială în clase.
Gabriela Alexandrescu:
Ore remediale în grupuri mici, desfășurate afară
– Salvați Copiii desfășoară deja ore de remediere pentru copiii vulnerabili.
– Am redeschis școlile încă din iulie. Lucrăm cu peste 4.000 de copii al căror drept la educație a fost restricționat în perioada stării de urgență și care acum au nevoie de recuperare educațională, cât și emoțională. După șase săptămâni de cursuri, copiii sunt mai bine. Dar pentru asta am elaborat propriul ghid metodologic.
Lucrăm cu grupe de câte 10-12 elevi, în spații reamenajate, respectând distanța de câte 4 metri pătrați. Majoritatea activităților se desfășoară afară, iar când orele au loc înăuntru, toată lumea poartă mască. În același timp, programa a fost adaptată de pedagogi, potrivit cunoștințelor copiilor.
Gabriela Alexandrescu:
– Ce credeți despre decizia grupului interministerial de a descentraliza decizia începerii noului an școlar către unitățile de învățământ și autoritățile locale?
– Era singura cu putință. Fiecare localitate are propriul ei profil: epidemiologic și logistic. Iar autoritățile locale își cunosc cel mai bine resursele și vulnerabilitățile.
Cine e incompetent, să plece
Avem localități fără nici un caz de COVID-19, avem școli cu 15 copii în clasă, dar avem și școli cu 40 de copii în clase sau unde copiii trebuie să ajungă cu microbuze școlare. Toate aceste cazuri trebuie să-și găsească o soluție concretă și adaptată. Formele fără fond, deciziile verticale și neaplicabile în context local nu-și au locul, pentru că riscă educația și sănătatea copiilor noștri.
Descentralizarea nu înseamnă pasarea responsabilității de la guvernanți către școli și autoritățile locale. Iar în privința lipselor de competențe, trebuie să ieșim cu toții din acest cerc vicios. Cine este incompetent și nu-și asumă responsabilități, să plece din sistem.
Gabriela Alexandrescu:
– Care va fi principala problemă a copiilor când se vor întoarce la școală?
– Distanțarea socială, care este greu de suportat pentru orice om. Pentru copii este esențială interacțiunea cu ceilalți, de la părinți până la pedagogi și alți copii, în dezvoltarea psiho-emoțională. Un copil își dezvoltă abilități sociale, emoționale și cognitive în baza acestor interacțiuni, care îi dau și sentimentul de siguranță.
– Salvați Copiii are programul “Ora de Net“ prin care, anual, sunt formați digital sute de profesori. Cum i-ați simțit pe cei care au mers la cursuri în ultimele luni?
– Ei ar vrea să știe, clar, care sunt procedurile și normele metodologice, să știe cum să rezolve situații speciale și cum vor reveni la catedră. La fel ca elevii, și profesorii au nevoie de acces la internet și laptop, dar și de competențe și de material special pentru educația online. Presiunea resimţită de cadrele didactice este foarte mare, dar suportul oferit de autorităţi nu este pe măsură.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro