ComenteazăUn raportul alternativ întocmit de „Salvați Copiii” România arată că procentul copiilor de etnie romă, cu vârste cuprinse între 6 și 15 ani, care fac parte din clase în care toți colegii sunt de etnie romă, este de 10% în anul 2016 și s-a menținut, la exact același nivel ca și în 2011, în pofida demersurilor antisegregare ale autorităţilor.
Raportul, care a monitorizat dimensiunile fenomenului de segregare în 394 de școli din regiunea de nord-est a țării, arată că 20% din numărul total de şcoli manifestă cel puțin o formă de segregare. De asemenea, 50% din numărul total al comunităților implicate (112) în procesul de monitorizare au cel puțin o școală unde există o formă de segregare.
În 2016, Centrul European pentru Drepturile Omului atrăgea atenția că „elevii romi din clase sau școli segregate au condiții de învățare mult mai rele decât colegii lor din școli mixte: clădirile sunt adesea într-o stare proastă și încălzirea și accesul la electricitate și canalizare este absent, în comparație cu școlile mixte. Aceste condiții conduc la o rată ridicată a abandonului școlar și la rezultate școlare semnificativ mai slabe”.
Mărturiile copiilor
Când mă vedeau în pauze, pe holuri, copiii îmi adresau cuvinte urâte, mă agresau verbal, mă întrebau de ce sunt în școală, de ce mă dau româncă fără să fiu româncă, ne puneau pe toți romii în aceeași oală, fără să ne cunoască.
Maria, unul din copiii din programul organizației „Salvații Copiii” România.
Damian Drăghici, artist cunoscut și militant pentru drepturile omului, spune, la rândul său, că discriminarea pe criterii etnice a fost la ordinea zilei în școală, încă de la vârste fragede.
„Am plecat de acasă la vârstă de 7 ani cu opinia despre mine că sunt țigan. Mi s-a spus că sunt țigan, că sunt prost, că nu am nicio șansă și să nu fiu ca toți gagiii. Cum intri tu într-un spațiu când deja știi asta despre tine și te face să te simți slab? O poveste din copilărie, de când eram în clasa I: O fată a spus că i-a dispărut stiloul și m-am ridicat în picioare să spun că nu eu am furat stiloul. M-am simțit nevoit să ridic mâna și să spun că nu am făcut eu aia”, și-a amintit artistul.
Discriminarea în rândul copiilor apare din cauza prejudecăților din familie, de ambele părți.
Kallos Zoltan, secretar de stat în Ministerul Educației
Președintele executiv al organizației „Salvați Copiii” atrage atenția asupra cercului vicios al segregării etnice.
„Incluziunea socială se petrece de la vârste fragede, pentru a dezvolta sentimentul de apartenență socială. De aceea toate instituțiile europene vorbesc despre importanța educației timpurii, pentru că un copil confruntat cu discriminarea, excluziunea și segregarea va rămâne în afara societății și în viața de adult și va transmite aceste vulnerabilități și generațiilor viitoare. Cercul vicios trebuie rupt și numai programele coerente de educație pot face acest lucru”, afirmă Gabriela Alexandrescu.
Dovada segregării
80% dintre romi continuă să trăiască sub pragul riscului de sărăcie al țării lor. Un cetățean rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; unul din 10 trăiește într-o locuință fără curent electric; un cetățean rom din patru (27%) și un copil rom din trei (30%) trăiesc într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună, potrivit unui sondaj al Uniunii Europene privind minoritățile și discriminarea în Uniunea Europeană (EU-MIDIS II), realizat în 2016.
La toți indicatorii de educație, copiii romi rămân în urma colegilor lor de altă etnie. Cadrul strategic al UE pentru cooperare în domeniul educației și formării profesionale – Educație și formare profesională 2020 (ET 2020) – recunoaște potențialul educației și îngrijirii copiilor preșcolari în abordarea provocărilor legate de incluziunea socială și economică.
Rezultatele EU-MIDIS II arată că, din cele nouă țări cuprinse în sondaj, doar Spania (95%) și Ungaria (91%) au rate de participare care se apropie de obiectivul ET 2020. În celelalte țări, printre care și România (cu un procent de 38%), mai puțin de jumătate din copiii cu vârsta între 4 ani și vârsta de școlarizare obligatorie sunt cuprinși în învățământul preșcolar.
Legea prevede că toți copiii care se încadrează în vârsta definită ca „vârsta de școlarizare obligatorie” trebuie să meargă la școală. În România și în Grecia, ponderea copiilor romi care au vârsta de școlarizare obligatorie și care merg la școală este de 77% și, respectiv, de 69%.
În medie, 18% din romii cu vârsta între 6 și 24 de ani frecventează un nivel mai scăzut de educație decât cel corespunzător vârstei lor. Proporția de romi care abandonează școala este disproporționat de mare în comparație cu populația generală.
Uniunea Europeană a constatat că nu există statistici oficiale privind segregarea școlară și, prin urmare, a cerut respondenților să estimeze proporția romilor între colegii de clasă sau colegii de școală ai copiilor din gospodăriile lor, permițând calcularea indicatorilor indirecți pentru evaluarea nivelurilor de segregare în mediile educaționale. Rezultatele arată că proporția copiilor romi care frecventează școli în care toți colegii de școală sunt romi variază, Croația, România și Ungaria declarând 8% fiecare.
Cum percep copiii segregarea
- nu există respect pentru diversitate, pentru limba, cultura, religia altor etnii, iar școala nu este un mediu care să cultive acest respect;
- nu există o adevărată incluziune a copiilor romi, întâlnindu-se frecvente cazuri de clase segregate;
- măsurile speciale de sprijin (burse, locuri speciale) nu sunt suficiente pentru a răspunde nevoilor.