Andreea Archip, corespondentul special Libertatea la Londra a fost în Canary Wharf din Londra, unul dintre cele mai mari centre de business din lume. O comparație cu Pipera, cartierul de bussines al Capitalei, ar fi inutilă. Canary Wharf e o lecție despre cum lucrurile se pot schimba, culmea, sub îndrumarea unui român. E nevoie însă de voință și de pricepere.
„Canary Wharf a fost construit de un român, Sir George Iacobescu, un român care a pelcat din țară în anii 1970, peste Ocean, în Canada, unde a lucrat multă vreme ca inginer. Am vrut să vă arăt acest loc ca să îl comparăm cu Pipera, care se vrea de asemenea un centru de business. Dacă ne uităm la cifrele de afaceri ale firmelor de acolo, Pipera stă umăr la umăr cu orice centru de business din lume, însă infrastructura lasă de dorit”, ne relatează Andreea Archip, corespondentul special al Libertatea la Londra.
Povestea zonei Canary Wharf. De la faliment, la unul din cele mai puternice centre de business din lume
Recomandări
Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”
„Acest mic golf (unde se află Canary Wharf – n.r.) a fost pe vremuri, în anii 1950, un port în care ajungau vapoarele cu fructe, iar după anii 1960, când industria portuară a intrat într-un declin, a trebuit să-și restrână activitatea, iar ulterior, în anii 1980, Canary Wharf chiar s-a închis. Guvernul britanic a investit foarte mult în zonă, astfel că până în 1991 au fost construite toate aceste clădiri, inclusiv One Canada, care atunci a devenit imediat cea mai înaltă clădire din Marea Britanie. Avea toate șansele să se ridice, însă situația economică a făcut ca, la numai un, întreaga zonă să dea faliment, urmând ca tot cu ajutor guvernamental să devină ceea ce este azi, abia din anul 1995”, povestește corespondentul special Libertatea la Londra.
Cine este George Iacobescu, românul care a construit gigantul centru
„George Iacobescu a plecat din România în anii 1970, ajutat de prieteni canadieni, a ajuns în Canada, unde a lucrat mai mulți ani, iar proiectele ulterioare l-au dus să construiască un centru de business în Chicago. În anul 1987 a prins acest contract cu oamenii de afaceri din Marea Britanie. În anul 2011, Sir Gerge Iacobescu a ajuns, pe lângă membru în Consiliul de Administrație al Canary Wharf, și director general”, transmite Andreea Archip.
În 1987, peste Ocean, Margaret Thatcher a inițiat un proiect de reconversie şi reabilitare a fostei zone a docurilor londoneze cu numele de cod Canary Wharf. Proiectul este încredinţat firmei pentru care lucra George Iacobescu. Este momentul înc are românul se mută la Londra și devine direct responsabil pentru ceea ce avea să devină unul dintre cele mai mari centre financiare ale lumii.
George Iacobescu preia, zece ani mai târziu, funcţia de director executiv al Canary Wharf Group pentru ca în 2011 să devină şi preşedinte al consiliului de administraţie. În total, George Iacobescu a fost responsabil pentru ridicarea a 35 de clădiri în Canary Wharf prin care se numără sediile pentru HSBC, Citibank, Barclays, Clifford Chance, Morgan Stanley sau Thomson Reuters.
În 2012 a primit titlul de Cavaler (Knight Bachelor) și devine primul român distins de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu un astfel de titlu, care dă dreptul la folosirea apelativului „Sir“ înaintea prenumelui.
Lecție de infrastrucură
Englezii au reușit să găsească soluții pentru cei peste 100.000 de oameni care lucrează în Canary Wharf, mai ales în ceea ce privește transportul, o problemă majoră cu care se confruntă, de cealaltă parte, Pipera.
„Bucureștenii știu că Pipera este goală, însă aici în Canary Wharf este destulă agitație, pentru că ai unde să îți petreci timpul liber. Când s-a construit acest centru, s-a pus problema transportului. În fiecare zi vin aici la muncă circa 100.000 de oameni, astfel că s-a construit calea ferată. Există un sistem de autobuze care are 24 de trasee, taxiuri, o autostradă pentru biciclete și un heliport. Există linii directe către aeroport. Nu există termen de comparație cu Pipera, unde vin la muncă în fiecare zi 65.000 de oameni, care au o singură gură de metrou”, ne arată Andreea Archip.
„Putem învăța de la cei mai buni, putem învăța că lucrurile se pot schimba, se pot dezvolta, dacă există o minte limpede. Un român a fost cel care a pus pe picioare și a construit această minune arhitecturală, aceste clădiri în care vin la muncă și români. Au aici sediul cele mai mari bănci din lume, iar salariile sunt cam de 50.000 de pounds pe an”, concluzionează Andreea Archip.
Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.
Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera, la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro
Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.
- #salvatipipera / Bulevardul “neștiut” din Pipera Sud. Drumul paralel cu calea ferată București-Constanța, în stadiu de proiect de 13 ani
- #salvatipipera/Tudor Ionescu, consilier general ALDE: Fiecare bucureștean schimbă mijlocul de transport, în medie, de 1,6 ori până la destinație – VIDEO
- #salvatipipera/ RATB va reveni în Ilfov, pe traseele tradiționale. Transportul regional Bucureşti-Ilfov va fi fără microbuze private – VIDEO