Cele trei parcele necesare proiectului de infrastructură sunt deținute de o persoană fizică și două persoane juridice. Exproprierea terenurilor, care a figurat pe ordinea de zi a ședinței de astăzi a Consiliului General al Municipiului București, a trecut de votul aleșilor.

Deși nu reprezintă o suprafață importantă de teren, cele trei parcele valorează bani grei. Potrivit documentelor Primăriei Capitalei, loturile au dimensiuni reduse de 24, 25 și, respectiv, 122 de metri pătrați. Pentru întreaga suprafață de 171 de metri pătrați, municipalitatea va achita 72.466 de euro. Cel mai mult ar urma să încaseze societatea Romanel Internaţional Group SRL care deține, paradoxal, și cea mai mică suprafață de teren, de 24 de metri pătrați, iar cei mai puțini bani urmează să-i încaseze Institutului Național al Lemnului, care va fi expropriat de 122 de metri pătrați. Tradus, asta înseamnă că INL va încasa 270 de euro pentru un metru pătrat expropriat, iar societatea privată, 1.074 de euro pe metru pătrat. Ce este interesant e că lotul deținut de societatea privată a aparţinut până acum câțiva ani Institutului Național al Lemnului, aflat în prezent în procedură de faliment.

Saga devalizării Institutului Național al Lemnuluii

Institutul Național al Lemnului, înființat în 1933, a fost unul dintre cele mai importante institute de cercetare din România. Aici s-a proiectat Transfăgărășanul și tot aici au luat ființă pe planșe nenumărate drumuri forestiere și fabrici de cherestea și de mobilă. Declinul institutului din Şoseaua Fabrica de Glucoză începe în 2008. Potrivit unei anchete Digi24, difuzată în cadrul emisiunii România furată, omul de afaceri libanez Said Baaklini forțează preluarea activelor institutului prin achitarea voluntară a unei datorii a INL către bugetul de stat, în valoare de 3,5 milioane de euro, fără nicio înțelegere prealabilă. Atunci, terenurile institutului valorau 50 de milioane de euro. La scurt timp după achitarea creanţei, Said Baaklini cere, printr-un executor judecătoresc, recuperarea banilor de la institut.

Citește și: Libertatea lansează HARTA INTERACTIVĂ #salvatipipera

Cu “toporul” pe INL

Un raport ulterior, din 2009, al Corpului de control al premierului de atunci, Emil Boc, scoate la iveală ilegalități flagrante. Printre acestea, faptul că ANAF ar fi trebuit să negocieze cu INL plata restanţei şi să informeze institutul că Said Baaklini vrea să achite datoria, dar și că, prin mișculații financiare care au avut girul unor reprezentanți ai Partidului Național Liberal, activele institutului ajung să fie înstrăinate la prețuri subevaluate. În 2013, INL ajunge să vândut pe bucăţi, către trei firme controlate de oameni de afaceri arabi. Aproape jumătate din terenul aferent institutului este achiziționat de Romanel Internaţional Group SA.

Contactat de Libertatea, fostul director al Institutului Naţional al Lemnului Dan Copăcean a declarat că, în urma tranzacției de atunci, Romanel Internaţional a intrat în posesia a aproape 8,000 de metri pătraţi din curtea fostului institut.

“Institutul mai rămăsese cu 16.000 de metri pătraţi, din care Romanel a cumpărat aproximativ 8.000 de metri. Ei ziceau atunci că ar fi plătit 2,4 milioane de euro. Ştiu că, ulterior, au vândut terenul către Skanska, dar nu ştiu cu cât”, explică fostul director Dan Copăcean. Un calcul simplu arată că societatea a achiziționat terenul cu aproximativ 300 de euro metrul pătrat.

Exproprierile lui Oprescu

Potrivit expunerii de motive, trecerea în domeniul public al Capitalei a celor trei loturi de teren a fost decisă în februarie 2015 de Consilieri Generali ai Municipiului București, în mandatul fostului primar general Sorin Oprescu. În prezent, potrivit aceluiași document, procedura de expropriere este reluată pentru că s-a constatat “existența unor suprapuneri ale coridorului de expropriere cu un număr de trei imobile-terenuri”.

O parte dintre exproprierile care trebuie făcute pentru Supralărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză. (sursa: PMB)

Tot pentru supralărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză, pe ordinea de zi a ședinței Consiliului General al Municipiului București a mai figurat emiterea unei hotărâri pentru transferul unui imobil deținut de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În anul 2015, când proiectul de hotărâre privind exproprierile necesare pentru supralărgirea Șoselei Fabrica de Glucoză, între strada Barbu Văcărescu şi Șoseaua Petricani, a ajuns la votul consilierilor generali, s-au iscat o serie de nemulțumiri și acuze la adresa primarului de atunci, Sorin Oprescu. Atunci i se reproșa edilului general că proiectul este ilegal, despăgubirile fiind în cuantum de aproximativ 1.000 de euro pe metru pătrat, în timp ce în grila notarială de preţuri acestea erau situate între 435 şi 475 de euro pe metru pătrat.

Pentru acest proiect, menit să descarce traficul rutier generat de inaugurarea porțiunii dintre Centura Capitalei şi Şoseaua Petricani a Autostrăzii 3 București-Ploiești, Primăria Capitalei a alocat anul acesta 4,7 milioane de euro.

Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților.

 
 

Urmărește-ne pe Google News