Cuprins:
Andrew Tate este un influencer britanic-american controversat și autoproclamat „misogin”, care a devenit celebru după ce a apărut la Big Brother în 2016.
Nu există o definiție standard pentru această masculinitate toxică, iar termenul nu este unul științific, explică filozoful Ole Liebl.
„Toxic înseamnă otrăvitor, termenul descrie bărbați care se comportă ca niște nemernici – adică au un comportament dăunător, distructiv sau vătămător, codificat cultural patriarhal, în funcție de gen”, explică Liebl.
Activiștii pentru drepturile femeilor inventaseră deja termenul în anii 1980 ca o expresie a comportamentului masculin caracterizat de dominație și insensibilitate.
Andrew Tate vorbește mult despre femei, dar nu este chiar interesat de ele. Prin canalele sale de socializare își atrage adepții pe site-ul său web și le vinde cursuri online.
Le promite în schimb că se vor îmbogăți rapid și vor cunoaște succesul în cel mai scurt timp posiibil, totul pentru un preț anual de 500 de dolari.
Chiar dacă scoate bani de la oamenii pe care vrea să-i elibereze „din matrice”, Tate este celebrat de comunitatea sa drept „salvatorul bărbatului modern”.
Există mii de „salvatori”
„Masculinitățile se prezintă în mod repetat în criză, pentru a legitima faptul că acum trebuie să pară deosebit de puternice și cu o nouă vigoare”, punctează filosoful.
Sunt mii de astfel de salvatori pe platforme precum X și YouTube și nu urmăresc decât să-și vândă ghidurile și cursurile online.
Se autointitulează „Alphamen”, bărbați alfa, și creează comunități de așa-zis „pick-up” (adică de ”agățat femei”) în care discută, într-un jargon misogin, despre cum pot atrage femei.
Nu doar în lumea virtuală este întâlnit acest fenomen. La câteva clickuri distanță se pot face rezervări la ateliere de weekend intitulate „Cum să fii bărbat autentic” sau „Masculinitatea vie”.
Organizatorii se prezintă drept antrenori și traineri motivaționali și vând „Opt zile de putere masculină pentru 1990 euro, cu plata în rate posibilă”.
Conform propriei descrieri, atelierele introduc participanții în arhetipuri precum „omul sălbatic”, „băiatul interior”, „războinicul” sau „seducătorul”.
Influența ideologiei Tate este dramatică: sute de femei povestesc în mediul online despre partenerii lor care au devenit fani Tate sau mame despre radicalizarea fiilor lor de vârste fragede.
Violența a atins niveluri „epidemice”
În acest context, reprezentanții mai multor școli din Marea Britanie au declarat pentru BBC că se confruntă cu un număr tot mai mare de elevi care îl admiră pe Tate.
Raportul amplu al NPCC și College of Policing, publicat în luna iulie 2024, arată că violența împotriva femeilor și fetelor a atins niveluri „epidemice”.
Raportul a estimat că unul din 20 de adulți – sau 2,3 milioane de persoane – sunt autori de violențe împotriva femeilor și fetelor în fiecare an. „Nimeni din rândul publicului nu înțelege amploarea și impactul acestor infracțiuni”, a declarat ofițerul Blyth la BBC Breakfast.
De asemenea, raportul a identificat mai multe tipuri de amenințări-cheie cu care se confruntă victimele, inclusiv violența sexuală, abuzul domestic, hărțuirea și abuzul sexual asupra copiilor.
Istoricul cazului
Fraţii Tate, Andrew şi Tristan, acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi viol, au obţinut o victorie juridică semnificativă, pe 19 decembrie 2024. Curtea de Apel Bucureşti a decis să restituie dosarul la DIICOT, după ce anterior judecătorii eliminaseră mai multe probe.
În aprilie 2024, Tribunalul Bucureşti dispusese începerea procesului, respingând cererile şi excepţiile formulate de fraţii Tate. Această decizie a fost contestată de aceştia.
Procurorii DIICOT finalizaseră ancheta şi îi trimiseseră în judecată pe Andrew Tate, Tristan Tate şi două presupuse complice.
Acuzaţiile includeau constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane în formă continuată, viol în formă continuată, acces ilegal la sistem informatic, alterarea integrităţii datelor informatice, instigare la lovire sau alte violenţe şi lovire sau alte violenţe.
DIICOT a identificat şapte femei care ar fi fost „supuse la executarea unei munci, în mod forţat, în scopul obţinerii de beneficii financiare importante”.
Dintre acestea, trei s-au constituit părţi civile în proces. În ceea ce priveşte acuzaţia de viol, procurorii au menţionat că în martie 2022, o femeie ar fi fost constrânsă de unul dintre inculpaţi să întreţină relaţii sexuale în mod repetat, prin violenţe fizice şi presiuni psihice.
Implicaţii şi perspective
Decizia Curţii de Apel Bucureşti de a restitui dosarul la DIICOT ridică întrebări despre soliditatea probelor şi procedurile urmate în anchetă.
Aceasta ar putea duce la o reevaluare a cazului şi, posibil, la modificări în acuzaţiile aduse fraţilor Tate. Cazul a atras atenţia publică atât în România, cât şi la nivel internaţional, datorită profilului mediatic al fraţilor Tate. Decizia instanţei subliniază importanţa respectării procedurilor legale şi a drepturilor acuzaţilor în procesul penal.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro