UE atacă de această dată sectorul industriilor de gaze şi petroliere. Printre măsuri sunt prevăzute interzicerea a noi investiţii, asistenţa tehnică şi transferurile de tehnologie, în special pentru rafinarea şi lichefierea gazelor. Întrucât Iranul – deşi este al patrulea producător mondial de petrol brut – importă până la 40 % din carburant pentru că nu dispune de capacităţi de rafinare pentru a-şi satisface cererea internă, Agenţia internaţională a energiei se aşteaptă la un impact semnificativ al măsurilor.
În afară de energie, sectorul iranian de închiriere a transporturilor va fi lovit dur, controalele în porturile europene sau în plină mare vor fi înăsprite, ceea ce irită deja Iranul. UE mai intenţionează să restrângă posibilităţile schimburilor comerciale cu această ţară limitând creditele pentru export, extinderea interdicţiei activităţilor băncilor iraniene şi creşterea cu 40 de nume a numelor de pe lista persoanelor cărora le este interzis să li se acorde vize europene. Principala ţintă o constituie Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a regimului.