Șansa de renaștere a cabinetelor de planificare familială stă în banii de la UE: „Avem o masă de consultație, dacă vine o doamnă mai grea, se rupe”

• Medicii se plâng că au fost lăsați de izbeliște, nu au mai primit de ani buni contraceptive gratuite și aparatură medicală pentru screening. 
• Primul ajutor vine acum prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): 10 milioane de euro.

Amânat deja de două ori de Ministerul Sănătății din lipsă de aplicanți, noul termen până la care cabinetele de planificare familială puteau depune cereri pentru finanțare prin PNRR a fost marți, 16 mai.

La mai bine de jumătate de an de când Ministerul Sănătății a lansat apelul de finanțare, au aplicat 77 dintre cele 120 de cabinete pentru care a fost gândit proiectul. Primele două au depus cerere de finanțare în luna octombrie anul trecut, când au demarat înscrierile, apoi nu a mai existat niciun aplicant până la sfârșitul lunii februarie.

Ce prevede proiectul

Finanțarea se face prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, acel mecanism cu care Comisia Europeană a venit către statele membre în contextul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

Proiectul urmărește dotarea cu aparatură necesară și renovarea cabinetelor de planificare familială și campanii de educație pentru sănătate, în special sănătatea reproducerii, cu prioritate în zonele vulnerabile. Pentru asta, Comisia Europeană oferă 10 milioane de euro, adică aproape 50 de milioane de lei.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Putea aplica orice spital care are deja un astfel de cabinet sau care vrea să înființeze unul nou. 

Conform platformei pentru depunerea dosarelor, până în 16 mai, au aplicat pentru finanțare prin PNRR 78 de instituții – pe listă se află, la poziția a treia, eronat, și o firmă privată, fără legătură cu medicina. 

Printre aplicanți sunt spitale de urgență, municipale și județene, dar și câteva primării și consilii județene, care au depus proiecte pentru unitățile medicale pe care le au în subordine.

Sunt 120 de cabinete de planificare familială funcționale, potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății la solicitarea Libertatea.

Din informațiile de pe platforma pentru PNRR nu reiese dacă printre spitalele care au aplicat sunt și unele care vor să înființeze un cabinet pentru că nu au unul.

Doar două instituții, Primăria Galați și Consiliul Județean Suceava, au depus cereri de finanțare în luna octombrie, atunci când a fost lansat apelul, apoi nu a mai existat niciun aplicant până la sfârșitul lunii februarie. 

Alte șapte dosare au fost depuse în martie și 25 în aprilie.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Mai mult decât contraceptive gratuite

Din cauza lipsei de aplicanți, Ministerul Sănătății a amânat de două ori termenul-limită de depunere a dosarelor. Primul termen a fost în 31 martie, apoi a fost 14 aprilie.

La bază, aceste cabinete ar trebui să ofere, între altele, servicii gratuite precum: recoltări pentru teste Papanicolau, contracepție gratuită, testări pentru infecții cu transmitere sexuală (ITS) sau monitorizare de sarcini și chiar educație sexuală/reproductivă. 

Conform Ministerului Sănătății, programul național de planificare familială are drept obiectiv „reducerea ratei avorturilor și a complicațiilor acestora prin creșterea accesului la servicii de planificare familială și a utilizării metodelor moderne de contracepție, mai ales la nivelul asistenței medicale primare”.

De-a lungul anilor însă, cele mai multe cabinete au rămas fără resurse, fără echipamente și fără finanțare. De aici și marea problemă. Planul PNRR este primul după foarte mulți ani care ar putea schimba ceva. 

„Prin fondurile PNRR, cabinetele vor fi dotate astfel încât chiar să poată face monitorizarea sarcinilor, chiar să poată face testări ITS, chiar să poată face educație sexuală. Echipamente precum ecografe portabile, analizatoare ITS, microscop cu lamele pentru fungi, materiale didactice de educație sexuală – toate acestea sunt bugetate în PNRR”, spune Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza. 

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

ONG-ul a fost cel care a planificat și propus, în 2021, investiția de 10 milioane de euro, inclusă apoi de minister în PNRR.

De ce s-au urnit greu cabinetele?

Adriana Radu crede că s-au înscris puține cabinete și târziu în primul rând din cauza unei slabe comunicări de la Ministerul Sănătății. Asociația SEXUL vs BARZA, alături de Asociația Moașelor Independente (AMI), a făcut, povestește Radu, o campanie de informare în lunile februarie – mai, când au văzut că totul stagnează și erau înscrise doar două cabinete. Abia așa s-au mai mobilizat medicii, adaugă ea.

„Le-am explicat medicilor despre fonduri, cum să aplice și le-am făcut un ghid de aplicare. Medicii, în mare, știau despre posibilitatea de a aplica pentru fonduri prin PNRR. Dar nu se simțeau atât de încurajați să aplice”, spune Adriana Radu.

Ministerul Sănătății a precizat că a informat unitățile sanitare care au în structură cabinete de planificare familială prin intermediul DSP-urilor județene și a Municipiului București.

Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății și responsabilul de fondurile prin PNRR, admite că la început, chiar și după prima prelungire de termen, „nu a fost interes prea mare” din partea spitalelor. Așa că ministerul a contactat Direcțiile de Sănătatea Publică din țară, pentru a contacta ele, mai departe, spitalele, să le trimită informări. El consideră că a fost suficientă comunicare din partea ministerului pe acest subiect, astfel că nu asta a fost problema.

Trase pe linie moartă

„Cabinetele de planificare familială au fost trase pe linie moartă. Asta înseamnă că nu au mai avut resurse – în special contraceptive – și atunci cabinetele nu au mai fost atractive. Și medicii au devenit mai puțin motivați pentru că au văzut că nu mai prezintă interes și nu mai primesc investiții. Singura investiție reală este asta din PNRR”, spune președinta Asociației Sexul vs Barza.

„Niciunul dintre cabinete nu oferă astăzi contraceptive gratuite”, a precizat Ministerul Sănătății într-un răspuns pentru Libertatea.

„În ultimii ani nu au fost alocate prevederi bugetare pentru această intervenție, derularea programului propriu-zis realizându-se pe seama stocurilor de contraceptive existente”, a mai răspuns instituția. 

Conform Jurnalului Decretului, singurele investiții făcute de Ministerul Sănătății în perioada 2013-2021 pentru aceste servicii au fost în anii 2016 și 2017, 650.000 de lei, respectiv 144.000 de lei. În ambii ani, a fost vorba de bani pentru un „studiu privind comportamentul reproductiv al populației de vârstă fertilă”.

Sunt județe în care există un singur cabinet de planificare familială

Medicii înșiși se plâng că nu sunt băgați în seamă. Cabinetele de planificare s-au închis pe bandă rulantă, iar cadrele se pregătesc să iasă la pensie.

„La noi, în Olt, nu mai este cabinet de planificare la Scornicești, pentru că spitalul a fost transformat în secție de pneumologie. Nu mai e la Balș, pentru că este un oraș mic și cred că nici nu s-a mai prezentat cineva să ocupe postul ăsta. Nu mai este nici în Caracal. Iar la Corabia este cabinet cu medicul care are jumătate de normă. Iar noi aici, la Slatina, suntem doi medici”, enumeră Doina Deaconu, medic de familie și medic la cabinetul de planificare familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina. Are 63 de ani. Colega ei are 66 de ani.

În statisticile Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), județul apărea însă cu un cabinet la nivelul anului 2021 (cele mai recente date pe care le are instituția).

Câte unul sunt și în județele Arad, Botoșani, Brăila, Călărași, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Tulcea și Vrancea, conform INSP. Cele mai multe cabinete sunt în București (șase) și județul Timiș (șapte).

Orice femeie din România poate beneficia, conform legii, de monitorizare a sarcinii și orice pacient are dreptul la informații, educație și servicii necesare sănătății reproducerii. Dar pentru o femeie neasigurată, monitorizarea sarcinii implică drumuri către un cabinet de obstetrică-ginecologie unde trebuie să plătească serviciile.

„Rețeaua asta e foarte importantă, pentru că poți merge gratuit la cabinet, fără trimitere, fără să fii asigurat, fără buletin. Sunt gândite să fie locuri mai primitoare, mai deschise. Medicii care lucrează aici sunt și ei frustrați că au fost lăsați de izbeliște. Rețeaua nu mai e ce ar fi trebuit să fie”, spune Adriana Radu.

„Acum, lucrează într-un astfel de cabinet medicul de planning și o asistentă. Lucrurile pe care le fac sunt legate de dotările spitalului de care aparțin: oferă contraceptive, dacă au, pot pune un sterilet. Sunt destul de limitați, asta e problema. Nu sunt finanțați dincolo de salariile lor. Și până la urmă, cum eficientizezi acești bani?”, adaugă ea.

Campioni unde nu ar trebui

Medicul Doina Deaconu mărturisește că în cabinetul său și al colegei sale nu mai există contraceptive de vreo 10 ani. Speră să primească acum, odată cu PNRR-ul, „măcar prezervative și ceva pilule, mai ales pentru tineri, că facem și treaba cu boli de transmitere sexuală și rezolvăm și problema unei sarcini dorite”. 

Cabinetul ei nu a aplicat însă la fondurile pentru cabinetele de planificare, spune ea, pentru că spitalul a aplicat pentru alte fonduri PNRR, pentru reabilitarea ambulatoriului, finanțare care ar include și renovarea cabinetului de planificare familială. 

În țara cu cele mai multe mame minore din Uniunea Europeană, peste 16.000, unde aproape 700 sunt fete sub 15 ani, cabinetele de planificare familială sunt mai mult decât necesare. Fetele și femeile mergeau la aceste cabinete în special pentru contraceptive, au mărturisit medicii cu care ziarul a discutat. 

Dar ele sunt mai mult de-atât: înseamnă consiliere din partea medicilor pe probleme ce țin de sănătatea reproducerii, informații despre bolile cu transmitere sexuală, cum funcționează aparatul reproductiv, ce înseamnă sarcini nedorite, despre menstruație și igienă. Înseamnă, în mare, educație sexuală pe care tinerele și femeile le primesc de la specialiști.

Aceste lucruri sunt importante, spune medicul Deaconu, mai ales pentru tinerele din medii defavorizate, unde traiul și educația sunt în egală măsură de precare. Cabinetul din Slatina are, de exemplu, o colaborare cu Direcția pentru Protecția Copilului, în baza căreia asistenții sociali aduc la cabinet tinere care au nevoie de consiliere.

„Multe dintre ele își încep precoce viața sexuală, multe dintre ele din cauza sărăciei. Altele sunt cu probleme, tulburări de menstruație sau alte probleme legate de igienă, de educație”, povestește Doina Deaconu.

Șase românce mor zilnic din cauza cancerului de col uterin. Cabinetele de planning sunt o soluție

Înainte de pandemie, făcea campanii în sate, cu ajutorul medicilor de familie de-acolo, pentru a le consilia pe femei, făcea teste, monitoriza sarcini, făcea screening. A descoperit, în acea perioadă, cancere de care pacientele nu știau. „Am descoperit și cancere în stadiul 4”, își amintește medicul.

• România ocupă primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte incidenţa şi mortalitatea provocate de cancerul de col uterin. Studiile arată că opt din zece femei vor contracta la un moment dat în viață o tulpină a virusului HPV. Cancerul cervical este principala cauză de mortalitate la femeile cu vârste între 15 și 44 de ani. În România mor zilnic șase femei din cauza cancerului de col uterin.

„Multe femei sunt purtătoare de HPV fără să știe. Dar se poate descoperi precoce”, spune medicul Deaconu.

Este altceva să știm că o tânără de 30 de ani este purtătoare de HPV și putem induce un tratament antiviral, că e virus, după care virusul poate să dispară. O dată la cinci ani trebuie să te verifici. În special este foarte important pentru cele care sunt neasigurate. Pentru că acolo unde este neasigurat e sărăcie, mizerie, boală.

Doina Deaconu, medic:

„Deci programul ăsta de screening este binevenit. Păcat că nu vin femeile”, adaugă ea.

Au nevoie de spațiu nou și de echipamente

„Până prin 2014, nu făceam față. Veneau și cazuri sociale pentru contraceptive. Apoi a scăzut numărul de pacienți. Măcar cu dotările, renovările astea sperăm să crească activitatea”, afirmă Cecilia Burlacu, medic de familie în București. 

Lucrează la unul dintre cele șase cabinete de planificare familială din Capitală, în cadrul Spitalului Sf. Pantelimon. Are acum în jur de 200 de consultații pe lună, „nu se compară cu perioada 1993-2014”. Cam pe-atunci, spune ea, au dispărut contraceptivele gratuite. Au dispărut atunci și fondurile.

Cabinetul a fost afectat și de pandemia de COVID-19. Timp de doi ani a fost transformat în centru de vaccinare. A fost redeschis în septembrie 2022. Lucrau acolo trei medici, unul de obstetrică-ginecologie și doi de medicină de familie. Primul s-a pensionat.

Spitalul din care face parte cabinetul a aplicat pentru fonduri prin PNRR, și pentru renovarea spațiului, și pentru echipamente. Spațiul „nu e propice”, iar echipamentele sunt vechi și uzate.

„Avem o masă de consultații… Dacă vine o doamnă mai grea, se rupe”, spune Burlacu.

Adriana Radu, de la Sexul vs Barza, spune că, dincolo de renovări și echipamente, cabinetele au nevoie mai ales de personal. Mulți medici se apropie de vârsta pensionării, iar asta nu este singura problemă.

„Cabinetele de planning nu trebuie să fie doar un loc în care primești contraceptive, ci unul în care îți poate fi urmărită sarcina, în care găsești o moașă, un asistent social, un avocat. Noi am inclus în proiect angajarea de nou personal, dar propunerea nu a fost acceptată. Așa că am propus, în schimb, echipamente”, explică Adriana Radu.

„Finanțarea de la minister scârțâie”

Bogdan Socea, managerul Spitalului Sf. Pantelimon, unul dintre spitalele care dețin un cabinet de planning familial, spune că banii din PNRR sunt „o necesitate” pentru acest spațiu. De altfel, spitalul este „obișnuit cu proiectele de acest tip, am făcut și la ambulatoriu, dar nu am obținut și pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale”.

„Noi încercăm la tot ce se poate, pentru că finanțarea de la minister, din păcate, scârțâie. Căutăm surse alternative de fonduri. Activitatea cabinetului de planning a fost suspendată pe perioada pandemiei, și-a reluat activitatea și e în creștere”, a spus el, într-o discuție cu Libertatea.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro