Deşi nu mai are industrie grea, Bucureştiul a rămas una din cele mai poluate Capitale europene. Măsurătorile au arătat în aerul Capitalei valori de 70.000 – 80.000 de micrograme de particule de praf pe metru cub, în vreme ce media europeană este de 20.000 – 25.000. În general, praful bucureştean este toxic, provenind din trafic şi şantiere.
În acest context, în 2013 Primăria a demarat un studiu pentru găsirea unor soluţii anti-praf rapide pentru oraş. Proiectul constă în stropirea unor zone unde poluarea este maximă – şase zone cu trafic intens şi un şantier -, cu o soluţie pe bază de acetate de calciu şi magneziu, şi o alta pe bază de alge marine.
Rostul lor este să reţină praful la sol. Pentru demararea experimentului a fost nevoie însă de avizul Poliţiei Rutiere, care s-a opus, pe motiv că stropirea acestor substanţe pe şosele face carosabilul alunecos şi pune în pericol participanţii la trafic. Acesta este motivul pentru care consilierii trebuie să voteze astăzi alte locuri pentru teste, respectiv principalele şantiere din Bucureşti – şi să prelungească durata proiectului până la data de 31.05.2018. Şantierele testate vor fi: Metroul din Bucureştii Noi; Pantelimon, bucla de tramvai; Pasajul Sudului; Străpungerea Ciurel; Străpungerea Nicolale Grigorescu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro