Începută în 2019, construcția celei mai moderne și mai tehnologizate nave din lume pentru căutarea și recuperarea diamantelor de la mare adâncime s-a încheiat în această vară la Șantierul Naval Damen Mangalia. Iar „Benguela Gem”, un gigant de oțel care poate suporta o încărcătură de circa 14.500 de tone, a părăsit săptămâna trecută portul de la Marea Neagră cu destinația Africa de Sud.
O comandă specială atribuită prin licitație internațională, vasul, cu o lungime de 177 de metri și o lățime de 27 de metri, aparține companiei Debmarine Namibia, o societate mixtă între guvernul țării din sud-vestul Africii și De Beers Group, liderul mondial în producția de diamante, care deține controlul asupra unei treimi din piața globală de profil.
e numărul țărilor de unde De Beers Group recuperează diamante la nivel terestru sau maritim: Botswana, Canada, Namibia și Africa de Sud
Cea mai scumpă navă din industria pietrelor prețioase
Potrivit unui comunicat al companiei, din mai 2019, nava a costat 468 de milioane de dolari, reprezintă cea mai semnificativă investiție din istorie în industria diamantelor marine și urmează să livreze primele extracții în trimestrul al doilea din 2022. E al șaptelea vas din flota Debmarine Namibia.
Înainte de a intra în exploatare, nava va face o escală în Africa de Sud pentru utilarea cu echipament suplimentar de misiune, precum tractor submarin pe șenile sau instalație de recuperare diamante, produse la Capetown. Are în dotare din România și un sofisticat sistem de lasere pentru scanarea fundului mării.
2002 e anul în care Debmarine Namibia a început operațiunile pe coasta de sud a Namibiei, unde a primit licență de exploatare până în 2035 pe o suprafață de 6.000 km pătrați, adică aproximativ dimensiunea județului Buzău.
Raiul submarin din Namibia: diamante de 1,5 miliarde de carate
Istoria exploatării de pietre prețioase în Namibia are o vechime de peste un secol, iar dezvoltarea acestei industrii în ultimele trei decenii a făcut ca producția de diamante să reprezinte 10% din PIB, 40% din veniturile din export și 7% din veniturile guvernamentale anuale. Namibia are cele mai bogate depozite de diamante marine din lume, cu o valoare estimată la peste 1,5 miliarde de carate!
Rezervele de diamante au fost inițial transportate pe cale naturală prin râul Orange, cel mai lung din sudul Africii, în Atlantic și împrăștiate apoi de-a lungul coastei de către curenții subacvatici.
În ultimii 20 de ani, recuperarea pietrelor prețioase din ocean a depășit în Namibia producția tradițională terestră, ajungându-se la un raport de 60% – 40%
„Doar exemplarele de calitate superioară au supraviețuit călătoriei de-a lungul râului Orange, trecând peste numeroase obstacole și fiind supuse unor procese de înaltă presiune înainte de a ajunge în Atlantic. Astfel, 95 la sută din diamantele extrase din ocean sunt de o valoare ridicată”, explica miza excepțională a acestei industrii oficialul care ocupă postul de CEO Debmarine Namibia, Otto Shikongo, într-un reportaj difuzat de CNN, în septembrie 2018.
Cu ajutorul utilajelor grele, pot fi ridicate de pe fundul apei circa 60 de tone de sedimente în fiecare oră, de la adâncimi până la 140 m. Diamantele sunt apoi separate de pietriș printr-o instalație de epurare, sunt încărcate în serviete de oțel și transportate cu elicopterul la țărm, unde, în laboratoare speciale, intră într-un circuit de selecție, sortare, evaluare și valorificare.
„Pentru Șantierul de la Mangalia însă, proiectul dificil, unicat, a însemnat, desigur, o mândrie, dar n-a adus și profit. Societatea înregistrează pierderi pe zona de construcție, între care și vasul namibian. În 2018 și 2019, de exemplu, a fost un minus între 150 și 160 de milioane de lei. O marjă de profit există doar din reparații”, Laurențiu Gobeajă, lider sindicat „Navalistul”
În România s-au făcut corpul navei și suprastructura
Șeful sindicatului de la Damen Mangalia mai spune că „în România a fost făcut corpul navei, partea de suprastructură, dar echipamentele cele mai costisitoare, gen aparatură de forare la mare adâncime, vor fi atașate în Africa de Sud. Lucrările la noi au început din start cu o întârziere de circa șase luni, iar pe parcurs au apărut probleme de proiectare, execuție, revizii, necorelări, care au fost reglate din mers”. Potrivit Ministerului Economiei, valoarea contractului din România pentru „Benguela Gem” a fost de „aproximativ 42 de milioane de euro”.
Marea problemă este acum că patronatul dorește să concedieze 228 de salariați dintr-un total de 1.870, câți erau pe 30 august. Măsura e în curs de derulare, după decizia adoptată la sfârșitul lunii iulie de Adunarea Generală a Acționarilor. Suntem în perioada de consultare cu sindicatul.
Laurențiu Gobeajă, lider sindicat „Navalistul”:
„Jigniți, iritați, îngrijorați”
Pe 2 septembrie, sindicatul a organizat și un protest în Mangalia, explicat într-un comunicat prin faptul că „suntem jigniți, iritați și îngrijorați. Jigniți deoarece, deși am beneficiat de promisiunile autorităților cu privire la anularea concedierilor, am aflat cu mâhnire că au fost doar simple jocuri politice”.
2018 e anul în care olandezii de la Damen au preluat controlul operaţional al şantierului din Mangalia în cadrul unei asocieri cu statul român, care păstrează o participație de 51%
„Construcțiile navale au scăzut cu 64% în Europa”
Damen, care deține din 1998 și Șantierul Naval din Galați, anunța încă din vara lui 2020 planul de concediere a 870 de salariați din România.
„În general, noile comenzi de construcții navale din Europa au scăzut cu 64% în tonaj anul trecut comparativ cu 2019. Ca răspuns la această situație, Damen a fost nevoită să anunțe o reorganizare pe 6 iulie 2020, care a implicat pierderea a 642 de locuri de muncă în șantierul din Galați și 228 de locuri de muncă în cel din Mangalia. De asemenea, în șantierul din Olanda, câteva sute de locuri de muncă au fost desființate. Reorganizarea necesară la Galați a fost deja realizată. Din diverse motive, acest lucru nu s-a întâmplat încă la Mangalia”, preciza compania într-un punct de vedere citat de portalul profit.ro, la sfârșitul lunii mai 2021.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro