Șapte filosofi moderni care să ne ajute să construim o lume mai bună după pandemie

Traducere din The Conversation

Pe măsură ce ne confruntăm cu vechile și noile provocări, există o mână de filosofi care ne pot îndruma în următoarea etapă a pandemiei și dincolo. Pe unii îi regăsim şi în recenta mea carte despre lecţiile filosofice ale blocării.

Iată șapte filosofi ale căror idei ne pot ajuta să construim o lume mai bună prin combaterea inegalităților, inversarea privatizării și consolidarea democrației.

Brian Barry: Poate exista egalitate de şanse numai dacă există acces egal la resurse

Un număr disproporționat din cele 3,4 milioane de oameni din întreaga lume care au murit din cauza COVID-19 au fost, de asemenea, victimele inegalității. 

După pandemie, construirea unei societăți mai drepte, unde egalitatea este o condiție prealabilă a libertății, trebuie să fie prioritatea noastră. Brian Barry este un autor bun cu care să începem.

În Why Social Justice Matters (2005), el contestă modul în care se înțelege astăzi egalitatea de șanse, în care responsabilitatea personală este văzută ca fiind cea mai de bază și esențială dintre toate virtuțile individuale. 

Dar Barry susține că mantra modernă a responsabilității personale și a meritocrației este un mit – o ideologie folosită pentru a pedepsi membrii mai defavorizați ai societății.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

În lumea noastră actuală, oamenii sunt considerați responsabili de sărăcia, mizeria și lipsa de resurse. Dacă cedează în fața COVID, şi acest lucru e perceput ca vina lor. Pentru Barry, poate exista egalitate de șanse numai dacă există acces egal la resurse, lucru la care ar trebui să lucrăm într-o lume post-COVID.

Thomas Scanlon: De ce contează inegalitatea

COVID-19 a dezvăluit nedreptatea structurală care stă la baza societății noastre. Aceasta se manifestă prin accelerarea inegalităților sociale și economice și a exploatării neîncetate. 

Riscăm să ne transformăm democrațiile în plutocrații – guverne conduse de cei bogați. Multiplele daune ale inegalității sunt analizate de Thomas Scanlon, unul dintre cei mai influenți filosofi morali vii, în cartea sa  De ce contează inegalitatea? (2017).

John Rawls: O întoarcere la instituţii

Reconstruirea societății pe o fundaţie mai dreaptă va necesita o regândire radicală a rolului statului în societate. În timpul pandemiei, oamenii au căutat salvarea privind spre guvernele lor, iar COVID-19 este o reamintire a faptului că se poate susține un caz puternic pentru necesitatea organizării politicii în jurul instituțiilor publice. 

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Niciodată nu au fost mai apreciate și mai necesare instituțiile-cheie, precum un serviciu de sănătate public extins, naționalizat.

Calea de urmat este să avem mai mult stat, nu mai puțin. COVID-19 confirmă că ar trebui să ne organizăm afacerile sociale și politice în jurul filosofiei politice a lui John Rawls, care a susținut că o societate dreaptă cere ca resursele să fie redistribuite în întreaga societate.

Chiara Cordelli: Statul privatizat

În ultimii 40 de ani, am văzut că funcții importante ale statului au fost cedate sferei private, cu consecințe devastatoare. A sosit timpul să inversăm această tendință. În democrațiile liberale din întreaga lume, sfera privată a pătruns în sfera publică, subminând bazele democrației, atât de mult, încât, astăzi, industriile private îndeplinesc sarcinile care, în mod istoric, erau făcute de instituțiile publice.

Nu este doar cazul în care miniștrii guvernamentali împart contracte firmelor private cu care au legături personale. (În Marea Britanie, o cincime din toate contractele guvernamentale COVID necesită investigații pentru un potenţial caz de corupţie, potrivit grupului de campanie Transparency International UK). În plus, sfera publică și instituțiile sale au fost din ce în ce mai privatizate.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

După cum subliniază Chiara Cordelli în cartea sa, Statul privatizat (2020), multe funcții guvernamentale de astăzi, de la gestionarea închisorilor și a birourilor de asistență socială la război și reglementare financiară, sunt externalizate către entități private. 

Chiar și educația, și asistența medicală sunt finanțate parțial prin filantropie privată mai degrabă decât prin impozitare. În lumea post-COVID, limitele constituționale la privatizare ar trebui să fie o prioritate.

Distribuția inegală a veniturilor, rectificată prin impozitare

Distribuția inegală a veniturilor sau acumulările periculoase de avere pot și ar trebui să fie rectificate prin impozitare. Inegalitatea este unul dintre motivele pentru care COVID-19 a fost atât de devastator în India, cât și în alte părți ale lumii.

Impozitarea rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru a inversa această problemă socială în creștere și pentru a genera justiție socială. Rolul esențial al impozitării în politica modernă nu poate fi exagerat, așa cum ne reamintesc doi filosofi britanici, Martin O’Neill și Shepley Orr (foto), în volumul lor editat Taxation: Philosophical Perspectives (2018).

Maria Baghramian: Încrederea publicului în expertiză

De-a lungul acestei pandemii, experții științifici au fost în fruntea luptei noastre împotriva COVID-19, iar importanța salvatoare a vieții cercetării a devenit evidentă pentru toată lumea. 

În viitor, vom avea nevoie de mai mulți experți. De asemenea, am învățat să facem distincția între adevăr și post-adevăr și cât de mortal poate fi acesta din urmă în perioade de criză: întrebați doar sutele de mii de oameni care au murit din cauza COVID-19 în SUA, Brazilia, India și Marea Britanie, numai pentru că guvernele lor nu au luat în serios sfatul experților.

Maria Baghramian, profesor și filosof la University College Dublin, este o autoritate mondială în a elucida sensul atunci când experții nu sunt de acord. Ea este lider de proiect al PERITIA, un proiect care investighează încrederea publicului în expertiză și a scris pe larg și convingător pe zona în care se întrepătrund concepte ca relativism, încredere şi experţi.

Răspunsul la nostalgii despre „vremurile bune” pre-COVID poate să nu fie înțelept. Există multe lecții pe care trebuie să le învățăm din criza actuală și am putea face mai rău decât să ascultăm filosofii care își imaginează lumi mai bune, mai echitabile și mai sănătoase cu mult dinainte de începerea pandemiei.

foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News