Șapte proiecte controversate ale Primăriei Capitalei în 2019: de la taxa de poluare, la „resuscitarea” companiilor municipale

Una dintre cele mai contestate decizii din mandatul de peste trei ani al primarului general Gabriela Firea a fost înființarea celor 22 de companii municipale. Nemulțumiri au fost provocate și de vinieta Oxigen sau tradusă altfel, taxa pe poluare, pentru că mulți șoferi nu își vor mai putea scoate mașinile pe străzile Bucureștiului.

În același timp, pe final de an, faimosul spital metropolitan promis încă de la începutul mandatului de primar general al Gabrielei Firea s-a scumpit peste noapte, iar proiectul de hotărâre a intrat în dezbaterea consilierilor generali într-o formă de patru pagini de documente scanate.

Libertatea a făcut o listă de șapte proiecte controversate inițiate în acest an de Primăria Capitalei, care au creat vâlvă în spațiul public și au fost implementate cu scandal.

1. Vinieta Oxigen

Despre o taxă pe poluare s-a vorbit încă din 2017, dar sub alte forme. A plecat de la o taxă de acces în centru, apoi a fost împachetată într-un proiect discriminatoriu care prevedea taxarea mașinilor înmatriculate în alte județe, ca să ajungă în 2019 la vinieta Oxigen.

Concret, începând de anul viitor, mașinile poluante vor fi interzise treptat în centru, apoi definitiv în București.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

De la 1 martie 2020, toate mașinile cu norme de poluare sub Euro 4 (non-Euro, Euro 1, Euro 2 și Euro 3) care vor circula în București vor trebui să plătească taxa Oxigen, dar cele non-Euro, Euro 1 și Euro 2 nu vor avea acces în zona centrală a Capitalei de luni până vineri.

Din 2021 vor plăti vinieta și șoferii care dețin mașini Euro 4, iar din 2022 autoturismele cu norme de poluare sub Euro 2 inclusiv vor fi complet interzise.

1 ianuarie 2024 marchează data de la care și mașinile cu norme de poluare Euro 3 au interzis pe străzile Bucureștiului.

Mai multe informații și explicații despre costurile vinietei și amenzile pentru cei care nu plătesc taxa, aici.

Firea a promis, însă, ajutor celor care dețin mașini cu norme de poluare sub Euro 3, pentru a-și schimba autoturismele.

Pentru familiile care au mașini non-Euro, 1 sau 2, care nu mai pot să intre în centru – sunt și unele cazuri sociale, vom discuta cu fiecare familie în parte.

Gabriela Firea, primarul Capitalei:

Evident, taxa a provocat nemulțumiri în rândul bucureștenilor, care au văzut în ea doar un alt mod de a aduce bani la bugetul primăriei, care este în „faliment nedeclarat”, după cum susținea Firea în vară. Primăria s-a apărat, spunând că nu e vorba de sete de bani, ci de o măsură existentă deja în Planul Integrat de Calitate a Aerului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Reprezentanții societății civile au spus, la rândul lor, că, deși taxarea mașinilor cu norme de poluare ridicate este o idee bună, aceasta ar fi trebuit să fie ultima dintr-un set de măsuri pentru mediu.

Proiectul Oxigen a stat mai bine de o lună în dezbatere publică și a fost modificat de mai multe ori, în urma sugestiilor făcute de cetățeni, asociații și ONG-urilor. În final, a fost aprobat în octombrie de CGMB.

Deși ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2020, Primăria Capitalei a decis să îi amâne efectele pentru 1 martie, urmând ca primele luni ale anului următor să fie dedicate „informării și conștientizării”.

2. „Resuscitarea” companiilor municipale

Primăria Capitalei a înființat, în 2017, câte o companie pentru fiecare serviciu public în parte. În total 22. Asta a fost posibil prin votul majorității PSD-ALDE din Consiliul General, iar de la înființare, companiile au avut mai multe majorări de capital social și de bugete și le-au fost delegate serviciile publice de la fostele administrații și regii, inclusiv patrimoniul.

USR a contestat, însă, în instanță hotărârile CGMB, pe motiv că au fost adoptate ilegal, mai exact, cu votul a jumătate plus unu din numărul consilierilor generali, în loc de votul a două treimi, așa cum ar fi fost necesar pentru proiectele care privesc patrimoniul Capitalei. Curtea de Apel a decis definitiv în 22 noiembrie 2018 anularea hotărârilor de înființare, ceea ce ar fi trebuit să ducă la sistarea activității societăților.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Dar nu s-a întâmplat asta, iar Gabriela Firea, cea care, de altfel, a și propus acest model de administrație, pe care se laudă că l-a preluat din alte orașe europene, a susținut în continuare legalitatea și continuitatea funcționării lor.

Ba chiar la începutul acestui an, municipalitatea a depus o cerere de revizuire a hotărârii instanței. Mai exact, primăria a încercat să schimbe, fără succes, decizia Curții de Apel, invocând ca motiv absența unui avocat.

Dar povestea companiilor municipale nu se încheie aici. Profitând de schimbarea Codului Administrativ, care prevede acum că hotărârile privind patrimoniul pot fi luate cu majoritate simplă, de jumătate plus unu dintre consilierii generali, și făcând un artificiu legal, Gabriela Firea a revenit cu societățile în CGMB, pentru a le trece în legalitate.

Ce a făcut de fapt a fost să creeze alte companii care să absoarbă prin fuziune mai multe societăți dintre cele declarate ilegale de instanță. De aici au rezultat 11 companii municipale care fac exact același lucru ca celelalte sub alte denumiri.

De la momentul înființării și până în prezent, primăria a alocat peste 600 de milioane de euro din bugetul local pentru finanțarea companiilor municipale, prin împrumuturi și majorări de capital.

3. Termoenergetica, doar un alt RADET

RADET a intrat oficial în faliment la începutul lunii noiembrie a acestui an, o decizie evidentă a instanței, în condițiile în care Regia era de multă vreme în moarte clinică.

Practic, falimentul RADET a început cu mult timp în urmă, când autoritățile locale au preferat să mențină prețul energiei termice la unul dintre cele mai mici niveluri din țară și, concomitent, nu au plătit subvenția.

Cele două entități erau legate ombilical una de alta: ELCEN producea apa caldă și căldura, iar RADET le furniza mai departe către locuitorii din București.

Regia alimenta peste 560.000 de locuințe și 4.900 de instituții și companii în Capitală, mai bine de jumătate din populația Bucureștiului.

Avem cel mai mare sistem de termoficare din România, cu aproape 4.000 de kilometri de conducte primare și secundare.

După un plan eșuat care data de pe vremea lui Sorin Oprescu, potrivit căruia ELCEN ar fi urmat să treacă în administrarea Primăriei Capitalei ca să fuzioneze cu RADET, Firea a venit în final cu altă soluție: preluarea activităților RADET de către o companie municipală.

Primele două companii salvate de primarul general, după decizia de ilegalitate a instanței, s-au desprins din Compania Municipală Energetica SA, care ar fi trebuit, apoi, dizolvată. Astfel, au apărut Compania Municipală Termoenergetica București SA și Compania Municipală Energetica Servicii București SA. Ambele au preluat, de la 1 decembrie, atribuțiile RADET. Prima pentru a produce și distribui energie termică în București, iar a doua pentru a se ocupa de restul: lucrări de reabilitare a rețelei, modernizarea centralelor etc.

Termoenergetica ar putea avea, însă, aceeași soartă ca RADET, care a ajuns în faliment, pentru că nu are capital, iar rețeaua nu este modernizată, a avertizat recent Virgil Popescu, ministrul Economiei, care a spus că primăria ar putea înlocui țevile vechi cu ”mai puţine panseluţe, mai puţine concerte, mai puţini bani aruncaţi pe vouchere de biciclete şi pe alte lucruri”.

Termoenergetica a primit la începutul lunii decembrie licență de funcționare din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) pentru alimentarea centralizată cu energie termică și, totodată, să retragă licența similară a RADET, potrivit Profit.ro.

Deși ar fi trebuit desființată, Compania Municipală Energetica, cea din care s-au desprins cele două societăți care au preluat activitatea RADET, continuă să funcționeze și să facă achiziții.

Recent, ea a fost în mijlocul unui scandal după ce a cumpărat trei SUV-uri la 27.000 de euro bucata, în condițiile în care multe zone din București încă stau fără apă caldă și căldură.

4. Spitalul Metropolitan care s-a scumpit peste noapte

Spitalul Metropolitan a fost promis de primarul Gabriela Firea încă de la începutul mandatului, însă studiul de fezabilitate a fost finalizat abia în urmă cu două săptămâni. Atunci, edilul a anunțat într-o conferință de presă că investiția se ridică la 400 de milioane de euro și a lăudat Compania Municipală Dezvoltare Durabilă și Trustul de Clădiri Metropolitane, spunând că „au livrat acest studiu într-un termen record de opt luni, încă o dovadă a utilității companiilor municipale”.

Două zile mai târziu, însă, construcția s-a scumpit brusc în proiectul de hotărâre care a intrat în dezbaterea și votul din Consiliul General, de două ori și jumătate.

După un scandal izbucnit în spațiul public și după multe critici venite dinspre opoziție și societatea civilă, Firea a explicat că prețul este mai mare pentru că proiectul conține mai multe investiții, iar suma anunțată de ea reprezintă doar costul spitalului propriu-zis.

Cu toate astea, prețul de peste 1 miliard de euro nu conține și aparatele medicale. Nu este clar nici unde se duce jumătate din sumă, pentru că pentru construcție și montaj se alocă 510 milioane de euro.

Nemulțumirea opoziției a fost că proiectul publicat pe site-ul primăriei este incomplet, conține doar câteva pagini și nu sunt explicate sumele care ar urma să fie cheltuite. De altfel, nu este precizată nici măcar sursa de finanțare.

Lucrările ar urma să dureze cinci ani, iar spitalul va fi amplasat la marginea orașului, pe Șos. Pipera nr. 63-65.

Proiectul privind spitalul metropolitan a provocat tensiuni între PSD și ALDE pentru prima dată în trei ani, iar primarul Gabriela Firea și viceprimarul ALDE Tomnița Florescu au avut un schimb de replici după ce Florescu a cerut în repetate rânduri documentația completă a proiectului.

5. Redenumirea Pieței Universității și a Parcului Unirii

După ce a schimbat numele Parcului Herăstrău în Parcul Regele Mihai I, Gabriela Firea a venit cu propunerea de a redenumi și Parcul Unirii, pe motiv că sunt prea multe elemente cu același nume în zona centrală – magazinul Unirii, Bulevardul Unirii, metrou Piața Unirii -, iar asta ar putea crea confuzie între turiști. Astfel, edilul voia să redenumească parcul în Parcul Teoctist Patriarhul.

„Nașă Primar, dacă botezul locurilor din București vă este la degetul mic precum acordarea contractelor și cheltuirea banului public, nu vreți să vă ridicăm o statuie în care să-l tineți în brațe pe micul ciobănel Bucur, intitulată ”Nașterea numitului Bucur”?”, a comentat ironic pe Facebook un consilier USR.

În urma comentariilor și nemulțumirilor bucureștenilor, proiectul nu a mai intrat pe ordinea de zi în ședința de Consiliu.

A fost supus dezbaterii, însă, un proiect asemănător, venit din partea ALDE. Consilierii voiau să schimbe numele Piaței Universității în Piața I. C. Brătianu. Proiectul nu a fost însă aprobat.

Am fost și eu tânăr, îmi dădeam întâlnire cu fetele în Piața Universității, nu la Brătianu. Datorită evenimentelor care s-au întâmplat acolo, eu cred că nu ar trebui să-i fie schimbată denumirea.

Mihai Ciudomirov, consilier general PSD, în ședința CGMB:

6. Copaci tăiați și alee din pietriș în Parcul Cișmigiu

Consiliul General a aprobat, la sfârșitul lunii iulie, un proiect de hotărâre privind reamenajarea Parcului Cișmigiu. Documentația tehnică a fost făcută de Compania Dezvoltare Durabilă, iar costul lucrărilor a fost estimat la 10 milioane de euro.

Proiectul de restaurare a Parcului Cișmigiu a creat un val de nemulțumiri, întrucât documentele nu au fost puse în dezbatere publică, pe site-ul primăriei regăsindu-se doar o expunere de motive care nu cuprindea informații clare și detalii privind lucrările.

Libertatea a obținut atunci documentele, din care reiese că primăria plănuiește să amenajeze 16 noi spații comerciale cu „aparență 1900” pe spații verzi. Doar că, așa cum am constatat pe teren, pentru a face loc gheretelor, ar trebui tăiați mai mulți arbori înalți, ar trebui mutate câteva locuri de joacă și ar fi necesară desființarea singurului țarc pentru câini. De asemenea, pe covorul verde de la intrarea dinspre Primăria Capitalei, lângă ceas, un element care îi dă parcului o frumusețe aparte, va răsări o alee din pietriș.

Ziarul a explicat aici pe larg planurile municipalității pentru reamenajarea parcului.

7. Pădurea Băneasa transformată în parc

Tot în zona spațiilor verzi, un alt proiect care a generat discuții este cel legat de Pădurea Băneasa. Anul acesta, Primăria Capitalei a încercat de două ori să obțină acordul CGMB pentru a transforma în parc 50 de hectare din Pădurea Băneasa, dar proiectul a fost de fiecare dată respins.

Municipalitatea spunea că Pădurea Băneasa este „plămânul orașului” și că vrea ca aceasta să fie transformată într-o „zonă importantă de recreere şi de promenade pietonale”.

Fundația Eco-civica a acuzat Primăria Capitalei că distruge Pădurea Băneasa, mai ales că prima tentativă de transformare a ei în parc a fost în 2013, pe vremea primarului Sorin Oprescu. Atunci, consilierii generali au aprobat ca suprafața să fie înscrisă în cartea funciară, cu proprietar Municipiul București. Decizia a fost contestată de Romsilva în instanță, iar magistrații Tribunalului București au hotărât radierea înscrierii în cartea funciară a dreptului de proprietate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro