Sara și Tiana Samson, două fete minore aflate în mijlocul unei lupte care le-a schimbat viața. De ce statul suedez refuză să le redea de peste un an și jumătate părinților români 

Daniel și Bianca Samson au povestit că s-au stabilit în Hässleholm, Suedia, în 2016. La data mutării în Suedia, soții Samson aveau doi copii, pe Sara și pe Tiana. Ulterior, li s-au născut încă patru copii (Amos, Maria, Eden și Teodora).

„Ne-am adaptat foarte bine. Avem o locuință, avem locuri de muncă. Eu lucrez ca manager de vânzări, soția este asistent medical”, spune Daniel. „Am parcurs școala de limbă suedeză pentru străini, apoi am lucrat în domeniul medical în diverse servicii, de la îngrijire la domiciliu a persoanelor în vârstă. Mi-a plăcut ce fac, am simțit că sunt respectată și, la rândul meu, am respectat toate normele lor și toate cerințele”, își completează Bianca soțul.

Familia Samson spune că, la rândul lor, copiii s-au adaptat foarte bine în Suedia, mai ales că au fost parte a unei comunități de români, creștini penticostali, în care „nu au simțit chiar așa mult lipsa limbii române sau a obiceiurilor românești”. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

„Un copil nu poate fi crescut crezând că poate să șantajeze părintele”

Cu locuri de muncă bune, integrați în societate, cu o casă a lor, o comunitate în care erau implicați, cinci copii și al șaselea pe drum, Daniel și Bianca duceau o viață liniștită în Suedia. Era însă liniștea dinaintea furtunii. Soții Samson susțin că fiica mai mare, care nu avea împliniți încă 11 ani, le-a cerut insistent părinților să îi cumpere un smartphone și o trusă de machiaj. Aceștia au refuzat, explicându-i că este prea mică.

„În ce privește telefonul, i-am explicat că are acces la telefonul nostru, că are acces la laptop, dar cu supraveghere. Am observat la ce se uitau colegele ei pe internet. Sunt tot felul de lucruri care nu sunt potrivite cu vârsta lor și i-am spus că noi vrem să o ferim de aceste lucruri”, explică Daniel Samson.

Potrivit tatălui, discuțiile cu fata cea mare au durat zile întregi, până în momentul în care fata și-a amenințat părinții că o să meargă la serviciile sociale și o să spună că este supusă violenței. „Un copil nu poate fi crescut crezând că poate să șantajeze părintele”, ne-a spus bărbatul. Daniel Samson spune că, în ciuda amenințărilor fiicei, a stat liniștit. Se gândea că o să fie chemat la școală pentru discuții și acolo o să se lămurească totul.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Vineri, în 2 decembrie 2022, asistenții sociali au mers la școală și le-au ridicat pe Sara și Tiana. „Am fost informați prin telefon că au fost luate și ne-au chemat la serviciile sociale împreună cu ceilalți copii, care dormeau. Ne-au dat 30 de minute să ajungem. Eram la 15 km de ei”, povestește Bianca Samson.

Părinții susțin că la serviciul social au fost audiați în camere separate. Dintre copiii mici, doar unul putea să vorbească, iar pentru că Sara a spus că violențele sunt doar împotriva ei și a Tianei, nu și împotriva fraților mai mici, aceștia nu au fost preluați, dar părinților li s-a interzis să îi ia în acel weekend acasă. Li s-a dat însă posibilitatea să aleagă familia în care copiii să stea. Bianca a ales familia surorii sale, care locuiește în aceeași localitate din Suedia. În acel weekend, mai spun părinții, li s-a interzis ferm să ia legătura cu copiii mai mici.

„Erau uimiți că știam de reclamație”

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cei doi părinți spun că în discuțiile avute cu asistenții sociali au explicat disputa avută cu Sara, inclusiv că știau despre faptul că fata cea mare o să îi reclame. „Ei au fost uimiți că știam de reclamație. Le-am spus că noi am avut discuții cu ea, că nu ne-am gândit vreodată să ascundem sau să fugim pentru că avem încredere în sistem, venim, discutăm, prezentăm dorințele Sarei, părerea noastră ca părinți și o să se ajungă la o înțelegere”, spune Bianca Samson. 

„O altă dovadă de încredere era că ei ne-au spus că o să dureze o săptămână, două, trei și totul o să fie bine, e doar o anchetă, nu trebuie să se ajungă la alte autorități sau la avocat. Noi nici nu am avut avocat în perioada aia pentru că mergeam pe bună-credință. Cum treceau zilele și ne chemau tot mai des la interogatoriu, realizam că oamenii aceștia vor să adune dovezi împotriva noastră”, completează soțul femeii.

„Efectiv au recurs la metode comuniste de interogare”

Daniel Samson spune că după preluarea copiilor, el și soția sa ar fi fost interogați în camere separate și presați să recunoască acuzațiile de violență asupra copiilor. „Efectiv au recurs la metode comuniste de interogare. Ne luau în camere separate și spuneau: «hai, nu mai minți că nevasta în camera cealaltă a recunoscut» și invers. Veneau și îmi spuneau: «vezi că fiica ta a spus că nu vrea să te mai vadă» și fetei îi spuneau: «tata a spus că nu vrea să te mai vadă»”, mai susține Daniel Samson.

Familia Samson spune că în urma acuzațiilor făcute de fată a fost deschisă și o anchetă penală în care, fără să fie audiați, au fost declarați nevinovați din lipsă de probe. Daniel Samson spune că, odată cu închiderea cazului penal, a realizat că recomandările asistenților sociali, de recunoaștere a acuzațiilor, pentru a nu se ajunge la Poliție, ar fi fost făcute, de fapt, pentru a fi îngropați și mai tare. „«O să primiți ajutor dacă colaborați cu noi. Recunoașteți acuzațiile și o să primiți ajutor». Când am ajuns la proces, ne-a spus în față că din prima zi a anunțat Poliția”, spune Daniel Samson.

Între timp, mai spun cei doi părinți, dându-și seama de turnura pe care au luat-o lucrurile, fata cea mare a revenit asupra declarației și a spus că totul a fost o minciună. Tăvălugul, odată pornit, nu a mai putut fi însă oprit.

Daniel și Bianca Samson susțin că dosarul lor a fost transformat dintr-unul de violență într-unul de extremism religios. Cei doi soți spun că au realizat acest lucru în momentul în care serviciile sociale au mers la ei acasă și, după ce ar fi cerut să vadă camerele fetelor, asistenții sociali ar fi început să le pună întrebări despre credința lor. „Au întrebat cine deține biserica în acte, ce zic vecinii despre faptul că suntem atât de mulți? Ei mereu au bătut monedă pe asta, că ne obligăm copiii să meargă la biserică. Au întrebat de ce nu lăsăm copiii să își aleagă religia. Copilul nu are astfel de concepte la vârsta aia”, spune Daniel Samson pentru Libertatea.

„Ce ai zice dacă fata ta ar veni acasă și ar spune că e lesbiană?”

După preluarea de către autoritățile suedeze, Sara și Tiana au fost plasate în două „familii de urgență” diferite. Una la 30 km, alta la 40 km de casă. „În astfel de familii de urgență pot rămâne maximum șase luni. În acest timp, socialul decide dacă rămân copiii în plasament sau sunt trimiși acasă”, explică Bianca Samson. 

În cele șase luni în care fetele au fost plasate în „familiile de urgență”, părinților li s-a dat voie să le vadă pe fete și să vorbească cu ele o oră pe lună, în mediu controlat, cu translator. 

La aproximativ o lună și jumătate de la preluarea fetelor, familia Samson a anunțat autoritățile române din Suedia, și-a angajat avocat și a dat în judecată serviciile sociale suedeze, cerând întoarcerea copiilor acasă. Cei doi părinți regretă că nu au anunțat mai repede autoritățile române, despre care spun că s-au mișcat, în cazul lor, ireproșabil. 

Daniel Samson spune că la procesul deschis împotriva serviciilor sociale, întrebările puse în instanță ar fi avut menirea să demonstreze că sunt niște extremiști religioși: „Cine decide la voi în familie? De ce nu le dați machiaje și telefoane? De ce nu sunt înscriși copiii la piscina orașului? De ce poartă batic? De ce îi obligați să meargă la biserică? Ce ai zice dacă fata ta ar veni acasă și ar spune că e lesbiană? De ce nu au copiii o părere favorabilă despre homosexuali? Ce părere aveți voi despre homosexuali?”, exemplifică Daniel Samson.

Procese pierdute pe bandă rulantă

Procesele deschise de părinții români au fost pierdute rând pe rând. Bianca și Daniel Samson sunt conștienți că asta îi pune într-o situație dificilă, dar se consideră complet nevinovați. „Nimic din ce ne-au acuzat nu a stat în picioare. Toate dovezile lor au căzut. A rămas doar sloganul: «extremiști religioși»”, spune Daniel.

Bianca și Daniel Samson spun că după primele șase luni în care fetele au stat în „familiile de urgență” au fost mutate apoi în familii de plasament, tot mai departe de părinți și una de alta. În tot acest timp, susțin ei, fata cea mare a ajuns să aibă mai multe tentative de suicid.

Potrivit Biancăi Samson, au aflat despre aceste tentative după ce au avut acces la dosarul medical la care li se oferă acces prin lege. „Acolo, în jurnalul medical scrie lucruri înfiorătoare. Toate astea s-au întâmplat la o familie. Am citit că doamna care o ținea pe Sara a informat serviciile sociale despre tentative de suicid, dar nu a primit niciun sprijin. Doamna a dus-o la spital pentru că nu mai știa ce să facă cu ea, nu a primit ajutor”, susține Bianca Samson.

Femeia spune că fata cea mare a fost mutată de la a doua familie de plasament la care a ajuns după ce s-a descoperit că femeia care o avea în grijă ar fi ieșit cu ea din țară (în Danemarca) fără acordul părinților. Cei doi părinți mai spun că, odată cu trecerea timpului, situația a devenit tot mai gravă. Dacă în primele luni se puteau întâlni cu ambele fete, fiind un prilej și pentru surori să se vadă, în ultimul an, întâlnirile au loc separat, fără ca Sara și Tiana să se poată vedea. 

„Nu vrem să fim alarmiști”

Întrebat ce sfat le dau românilor care sunt în străinătate și ar putea ajunge în situația lor, Daniel și Bianca Samson spun că, în ciuda dramei pe care o trăiesc, nu vor să fie alarmiști. „Sistemele de protecție a copilului în țările vestice și nordice se bazează pe o prevenție dusă la extrem. Sfatul meu (n.r. – pentru românii din străinătate): citiți foarte atent semnele și dacă aveți semnale că s-ar putea produce ce s-a întâmplat la noi, plecați imediat. Mai bine să pleci câteva săptămâni în țară să reglezi lucrurile decât să ajungi într-o situație de coșmar”, spune Daniel. Românul îi mai îndeamnă pe cei ajunși în situația lui să apeleze instant la un avocat și la autoritățile române din țara respectivă.

Cei doi părinți au văzut-o pe Sara ultima dată pe 27 aprilie 2024. Ar fi trebuit să o revadă pe 5 iunie, dar a fost mutată la o altă familie și întâlnirea a fost anulată, fiind permis doar un apel video de o oră. Cu Tiana s-au întâlnit în 20 iunie, iar următoarea întâlnire cu fetele nu a fost stabilită.

În ultimul document transmis familiei Samson, cei doi părinți sunt anunțați că Sara a fost mutată pentru a șasea oară. De această dată, fata a fost dusă într-un centru de psihiatrie pentru copii, unde costurile de cazare și tratament sunt de peste 500 de euro pe zi și sunt suportate de statul suedez. Serviciile sociale își justifică decizia prin faptul că familiile în care fata a fost plasată și-au dat demisia din cauza tentativelor de suicid și a amenințărilor cu cuțitul ale fetei.

Ce spune avocatul familiei Samson

Adam Olofsson, avocatul din Suedia al familiei Samson, spune, într-o înregistrare video publicată pe pagina de Facebook dedicată cazului, că instanțele suedeze acordă credibilitate unor declarații date de o fată „într-o situație posibil stresantă din viața ei”.

„Asistența socială ar fi trebuit să vadă ce spune ea acum. Bianca și Daniel sunt cetățeni care lucrează din greu, care nu au un istoric în care au fost investigați de Poliție. Nu există dovezi legate de alte situații de abuz fizic. Pentru mine nu există îndoieli că în cele din urmă acest caz se va rezolva, în măsura în care fetele se vor muta înapoi acasă”, susține avocatul suedez.

Ministerul Afacerilor Externe, despre cazul familiei Samson

Ministerul Afacerilor Externe a transmis, la solicitarea Libertatea, că a urmărit de aproape cazul familiei Samson și autoritățile consulare „au răspuns prompt tuturor solicitărilor venite din partea membrilor de familie sau a reprezentanților instituțiilor publice interesate de evoluțiile din acest caz”.

„Încă de la semnalarea cazului, misiunea diplomatică a furnizat asistență consulară persoanelor în cauză și a efectuat serviciile consulare necesare pentru reglementarea situației juridice a minorilor din familie, respectiv obținerea actelor de stare civilă, de identitate și documente de călătorie.

De asemenea, MAE precizează că reprezentanții misiunii diplomatice au intervenit, în toată această perioadă, în repetate rânduri, pe lângă autoritățile locale de protecție a copilului, Ministerul suedez al Afacerilor Externe și alte autorități centrale competente în domeniul protejării drepturilor minorilor din Regatul Suediei”, a transmis MAE pentru Libertatea.

MAE a mai comunicat că „în toate demersurile efectuate în cazul cetățenilor români minori aflați în situații deosebite primează exclusiv principiul fundamental privind respectarea interesului superior al copilului”.

Demersurile făcute de Protecția Copilului din România

Libertatea a solicitat un punct de vedere despre caz și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA). Instituția a transmis că încă de la momentul sesizării (ianuarie 2023) a făcut demersuri pentru repatrierea copiilor și plasarea lor în familia unchiului din partea tatălui. „Autoritățile suedeze au recomandat, ulterior, transmiterea cererii și către autoritatea suedeză responsabilă cu aplicarea Regulamentului UE 1111/2019 (n.r. – aplicabil în acest caz)”, explică ANPDCA.

Autoritatea mai arată în răspunsul transmis ziarului Libertatea că timp de peste un an a avut corespondențe fără rezultat cu autoritățile suedeze.

„În luna mai 2024, ANPDCA a transmis Ministerului Sănătății și Afacerilor Sociale o scrisoare prin care semnala situația complexă a celor două minore și solicita găsirea unor soluții care să permită readucerea acestora în România. În luna iunie 2024, ministerul suedez transmite răspuns ANPDCA în care invocă lipsa de competență și imposibilitatea de a se implica, justificat de autoritatea exclusivă a serviciilor sociale locale de a decide cu privire la copiii preluați din familie”, a mai explicat ANPDCA.

Justificarea autorităților suedeze

Libertatea a solicitat un punct de vedere referitor la cazul Samson și Primăriei Hässleholm, în cadrul căreia se află serviciile sociale care le-au preluat pe Sara și Tiana. În urma solicitării, instituția a transmis că solicitarea a fost primită și i-a fost alocat un număr de înregistrare (865711), dar până la publicarea acestui material, autoritățile suedeze nu au transmis un răspuns.

Din mai multe sentințe puse la dispoziția Libertatea de familia Samson reies motivele pentru care serviciile sociale refuză să le lase pe Sara și Tiana să se întoarcă lângă părinți, chiar dacă fata cea mare și-a schimbat declarația referitoare la presupusele acte de violență ale părinților.

Spre exemplu, într-unul dintre procesele prin care au cerut ca Sara să fie lăsată să se întoarcă în familie sau măcar să fie mutată cu sora sa Tiana, părinții au reclamat că nu consideră oportun ca Sara să fie plasată în aceeași casă cu un băiat de 17 ani aflat în plasament.

Consiliul de protecție socială a apreciat că „dacă Sara ar fi plasată împreună cu sora sa Tiana, Sara ar continua să fie limitată în dreptul său de a fi propria sa persoană”. „Când Sara s-a întâlnit cu sora ei în timpul plasamentului, Tiana a continuat să fie degradantă față de Sara și să se supere pe ea când poartă haine care nu sunt acceptate de biserică”, se arată într-una dintre sentințele nefavorabile.

„A devenit și mai clar că părinții au un punct de vedere învechit în sensul că ei consideră nepotrivit ca Sara să locuiască într-o casă în care există un băiat în vârstă de 17 ani”, a fost și punctul de vedere al asistentului social.

Reprezentanta serviciilor sociale a arătat în proces că Sara „se dezvoltă pozitiv” și trebuie ținută despărțită de sora sa „astfel încât să poată continua să crească și să se dezvolte pe cont propriu și să-și creeze propria identitate fără riscul de a fi împinsă în jos sau controlată de sora ei mai mică”.

Referitor la schimbarea declarației inițiale, autoritățile suedeze au arătat în procesele deschide de familia Samson că acesta este „un efect al presiunii la care părinții ei au supus-o”.

„Sara a continuat să vorbească cu îngrijitorul ei adoptiv despre violența pe care a suferit-o acasă chiar și după ce a retractat informația în interviuri și în conversații cu asistenții sociali. Este clar că Sarei îi este dor de părinții ei și dorește să aibă contact cu ei, dar acest lucru înseamnă, de asemenea, că ea trebuie să își asume întreaga responsabilitate pentru situație, nu părinții ei, care sunt cei care au supus-o de facto la violență.

Sara și Tiana au crescut într-un cămin puternic religios, care le restricționează, de exemplu, prin ceea ce ar trebui să poarte și prin activitățile pe care sunt autorizate să le facă. Acest lucru reprezintă, de asemenea, un risc pentru sănătatea și dezvoltarea lor. Riscurile identificate în anchetă sunt considerate grave și extinse”, au mai arătat autoritățile suedeze într-unul dintre procesele pierdute de familia Samson.

Delegație românească, în Suedia pentru cazul Samson

La începutul lunii iulie 2024, o delegație românească, din care au făcut parte, printre alții, ministrul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Natalia-Elena Intotero, președintele Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Rareș-Petru Achiriloaie, deputatul Ben Oni Ardelean și senatorul Titus Corlățean (președinte al Comisiei pentru politică externă din Senat), a fost în Suedia pentru a cere repatrierea celor două fiice ale familiei Samson.

„În cadrul vizitei la Stockholm, oficialii români au avut întâlniri cu ministrul Afacerilor Sociale din Suedia, doamna Camilla Waltersson Grönvall, cu adjunctul Avocatului Copilului din Suedia și cu membri ai Parlamentului suedez”, a transmis Ministerul Familiei.

 „Senatorul Titus Corlățean a atras atenția că acest caz are un potențial serios de a altera relațiile bilaterale între România și Suedia, în condițiile în care situația dramatică a celor doi copii a generat un puternic impact emoțional în cadrul opiniei publice din țara noastră, dar și la nivelul comunităților românești din Europa și Statele Unite ale Americii”, se arată într-un comunicat comun al parlamentarilor prezenți în Suedia.

Cazul familiei Samson este similar cu al familiilor Bodnariu (Norvegia) și Furdui (Germania). În cele două cazuri, copiii preluați de serviciile sociale au fost returnați părinților după ample proteste care au avut loc în țară și în străinătate.

Fotografii: arhiva personală

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro